ZF TECH DAY. Fundaţia Orange: România are în continuare nevoie de programe care să susţină educaţia digitală a copiilor şi femeilor. Încă suntem în urmă la acest capitol faţă de alte ţări din Europa

♦ Digitaliada şi Centrul Digital pentru Femei sunt două dintre proiectele derulate cu ajutorul Fundaţiei Orange prin intermediul căreia se susţine educaţia digitală a copiilor şi a femeilor.

Dobândirea unor competenţe digitale a devenit esenţială în prezent, mai ales în contextul digitalizării accelerate de pandemie, iar tinerii şi femeile din România sunt două categorii care au nevoie de mai mult suport în acest sens, în condiţiile în care potrivit statisticilor europene România se află sub medie în ceea ce priveşte abilităţile digitale. Întreruperea cursurilor şi trecerea la şcoala online a pus în prim plan importanţa abilităţilor de utilizare a tehnologiei atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor. 

„Din martie 2020 Ministerul Educaţiei a suspendat pentru prima oară cursurile şcolare fizice şi a fost momentul în care noi în Digitaliada ne-am adaptat cât am putut de rapid ca să venim în întâmpinarea profesorilor elevilor şi părinţilor care au avut nevoie de sprijin şi cărora le-au lipsit resursele pentru a continua procesul educaţional mai ales în grupurile defavorizate. Un prim pas a fost acela că tabletele folosite în laboratoarele digitale din şcolile noastre - aproape două mii de tablete, au fost rapid puse la dispoziţia elevilor cu situaţii dificile, asta ca să ne asigurăm că indiferent de posibilităţile materiale ale părinţilor, copiii pot să participe la orele online. Apoi ne-am adaptat la condiţiile învăţării la distanţă, ceea ce înseamnă că mai ales că am dotat în regim de urgenţă platforma Digitaliada. Ea a fost creată în 2019, dar ideea era de a fi un instrument suplimentar, nu care să înlocuiască orele de la şcoală şi tocmai de aceea am adăugat modulul de videoconferinţe open source gratuit care să îi ajute pe profesori să ţină cursurile online şi tot felul de alte funcţionalităţi necesare - de raportare automată de exemplu pentru că profesorii aveau nevoie şi ei să raporteze la inspectorate. În plus navigarea pe platformă a fost oferită gratuit pentru toţi clienţii Orange şi a continuat să rămână aşa”, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Ana Elefterescu, manager de proiect pentru Digitaliada în cadrul Fundaţiei Orange. Ea a adăugat că tot în contextul pandemiei în cadrul programului Digitaliada s-a pus un accent mai mare pe formarea cadrelor didactice, în special în 2020. „Profesorii Digitaliada au pregătit în jur de o mie de colegi din toată ţara prin webinarii gratuite să folosească platforma şi alte resurse digitale şi am continuat şi în 2021 să facem asta într-un mod mai sistematizat prin două cursuri de formare acreditate de Ministerul Educaţiei pe care le desfăşurăm în continuare.”

În prezent, platforma Digitaliada este folosită în peste 800 de şcoli din ţară, platforma fiind  disponibilă oricăror şcoli, profesori sau elevi, nu doar celor care sunt în program. Programul Digitaliada a pornit pentru a ajuta profesorii şi elevii din mediul rural, însă treptat s-a dezvoltat ajungând în tot mai multe şcoli din ţară. „Digitaliada a început de fapt ca un program dedicat mai ales şcolilor din zonele rurale, unde tehnologia era încă şi mai puţin accesibilă decât în cele de la oraş. Aşa că din 2016 până acum am dotat 50 de şcoli rurale cu laboratoare digitale complet echipate cu tablete, laptop, videoproiector. În total, am ajuns la aproape 16.000 de copii din clasele gimnaziale care au folosit tabletele la ore, mai întâi la matematică şi la TIC şi încet, încet şi la alte materii. Acum, prin celelalte componente ale programului, platforma mai ales, dar şi site-ul care are mii de resurse educaţionale, concursul de creat materiale digitale, prin toate acestea noi ne-am dorit să ajungem la mai mulţi profesori şi elevi din ţară. Tocmai de aceea ele sunt disponibile tuturor gratuit”, a explicat Ana Elefterescu.

Pe scurt, programul Digitaliada include platforma cu acelaşi nume, care pe lângă faptul că pune în legătură elevii cu profesorii, dar şi cu părinţii, pentru susţinerea cursurilor online, platforma este totodată şi un sistem de management şcolar gratuit, iar în plus în cadrul programului sunt oferite şi foarte multe resurse educaţionale. Practic, programul susţine întru totul dezvoltarea abilităţilor digitalizare şi utilizarea tehnologiei pentru educaţia copiilor.

„În ceea ce priveşte nivelul de competenţe digitale stăm în continuare foarte foarte foarte prost adică mai ales la nivelul tinerilor. Suntem mult sub media europeană în ceea ce priveşte nivelul mediu sau de fapt cel puţin de bază, nici măcar un nivel avansat aşa că ceea ce sper este să continuăm adică să păstrăm cel puţin din această pandemie nişte lecţii învăţate şi nişte bune practici, ştiu că sună poate un pic formal, dar chiar să rămânem cu ele pe tot parcursul anilor următori”, a subliniat ea.

Un alt program derulat în cadrul Fundaţiei Orange pentru dobândirea abilităţilor digitale este Centrul Digital pentru Femei, în care se susţine atât alfabetizarea digitală a femeilor vulnerabile, cât şi dezvoltarea unor competenţe digitale pentru femeile antreprenoare. Programul a fost lansat de fundaţia grupului Orange în anul 2015 şi include în prezent 362 de centre în 23 de ţări, până acum fiind sprijinite peste 45.000 de femei aflate în situaţii dificile de viaţă. În România, peste 500 de fete şi femei au urmat până acum per total programul Centrul Digital pentru Femei.

„Programul oferă acces la tehnologie şi informaţie pentru fete şi femei vulnerabile aflate în situaţii de risc. În România au fost deschise patru centre. Primul proiect a fost un pilot deschis în anul 2018, iar anul trecut în 2021 am deschis alte trei centre în plină pandemie aş putea spune. Cursurile au fost susţinute cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă şi acum avem doar două centre în care se se desfăşoară cursurile şi sunt active”, a menţionat

Denora Jena, manager de proiect pentru Centrul Digital pentru Femei din cadrul Fundaţiei Orange. Ea adăugat că cele două centre în care este activ programul în prezent sunt cele din Braşov şi Iaşi, urmând ca în decursul perioadei imediat următoare să fie reluate cursurile şi la Bucureşti.

„În Braşov proiectul este implementat de Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Braşov şi intervine într-una din cele mai sărace cartiere din oraş - cartierul Gârcini, considerat şi locul cea mai mare comunitate compactă de romi din ţară. Aproape jumătate din comunitate este reprezentată de femei, iar circa 40% dintre acestea sunt casnice cu un nivel scăzut de educaţie şi fără nicio calificare. În Bucureşti proiectul a fost deschis în cartierul Ferentari alături de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, unde cursurile sunt momentan suspendate, şi am mai avut un proiect la Sibiu la Valea Hârtibaciului - o zonă ce se confruntă cu un puternic declin economic, social şi cultural, motiv pentru care am hotărât să mergem cu proiectul în această regiune care necesită o revitalizare. Iar la Iaşi centrul este deschis în septembrie alături de Asociaţia Fab Lab Iaşi”, a detaliat Denora Jena.

Centrul Digital pentru Femei din Iaşi este de altfel singurul astfel de centru în care nu se face alfabetizare digitală, programul fiind axat pe educaţie antreprenorială în mediul online. De se s-a deschis însă un astfel de centru în Iaşi în cadrul Fab Lab?

„Există două premise. Aici în Fab Lab noi operăm deja o şcoală informală de IT de aproape cinci ani de zile şi statistica ne arată că este undeva 50-50 ponderea femeilor versus bărbaţi. Noi am identificat însă faptul că targetul cel mai ambiţios vine din zona feminină şi că dacă mergem foarte targetat demografic, mai exact pe femeile care ies din concediul de creştere copil care au o dorinţă puternică de a face o schimbare profesională şi de a nu se mai întoarce în jobul relativ anost şi prost plătit pe care il aveau înainte, interesul este atât de mare încât pur şi simplu nu trebuie să faci decât să le dai informaţia, să le răspunzi la întrebări, iar ele iau această cale. A doua premisa este faptul că deja colaborăm cu Fundaţia Orange pe un alt program adresat tinerilor şi anume nişte cursuri de producţie digitală Solidarity Fab Lab”, a explicat Dan Zaharia, fondator al Fab Lab Iaşi.

Ce fel de femei s-au înscris până acum la cursurile susţinute în cadrul Centrului Digital pentru Femei din Iaşi? „În principal, foarte multe care erau la început ca antreprenoare şi aveau nevoie de o prezenţă şi online, pentru că ele de obicei manufacturau ceva şi de obicei singura zonă în care să puteau vinde sau să îşi pună în valoare produsele erau grupurile de Facebook, dar care sunt destul de aglomerate şi destul de generaliste. Şi pot să zic că după a doua grupă, deja vedem profilul femeii antreprenoare care vrea o prezenţă online, alta decât un blog sau cum spuneam grupurile de Facebook, vrea să ajungă din zona asta semi gri în care încasarea de bani se face de obicei cu plata ramburs, să ajungă într-un site în care să fie sigură că plata pentru produsele sau serviciile ei se face la momentul achiziţionării şi nu caută după aia forme de a-şi recupera banii”, a punctat el, menţionând totodată şi că până acum au urmat însă cursurile desfăşurate în Fab Lab Iaşi şi femei care nu sunt neapărat antreprenoare, dar ar vrea să cocheteze cu reconversia profesională.

„Iar cursul acesta este un mini curs de introducere în front-end ca să spunem aşa, deci practic în zona de site-uri, deci puţin din câte toate noi,”