Premieră la ANAF: recensământul caselor de marcat. Numărul de case de marcat arată diferenţele uriaşe de putere economică şi de consum dintre judeţele ţării. Bucureştiul are peste 1 din 10 case de marcat din România, iar între Constanţa şi Giurgiu diferenţa este de 1 la 5

Autor: Răzvan Botea 09.02.2022

Disparitatea puterii de cum­pă­rare şi a puterii econo­mi­ce este reflectată într-un nou indicator: numărul de ca­se de marcat din fiecare judeţ conectate online la serverele Agen­ţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). La data de 1 februarie 2022 erau conectate la serverele ANAF 553.962 de case de marcat cu jurnal elec­tro­nic în toată România, arată datele trans­mise de ANAF către ZF.

„Marile oraşe, Bucureşti, Cluj, Timi­şoa­ra, Constanţa, au venituri, ele atrag populaţie mai multă şi evident că şi magazinele sunt mai multe. Pe cale de consecinţă, şi casele de marcat sunt mai multe“, a spus, pentru ZF, consultantul fi­scal Adrian Benţa.

ZF a trimis 6 întrebări către ANAF privind impactul conectării caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele instituţiei, după o perioadă de 8 ani de la ini­ţia­lizarea proiectului. ANAF nu a răs­puns însă la altceva în afară de câte case de marcat sunt conectate şi distribuţia lor geo­grafică. Scopul caselor de marcat cu jurnal elec­tronic este să transmită date în timp real de la contribuabili către ANAF, astfel să contribuie la scăderea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor din TVA.

„Vom vedea cum va fi comunicarea din­tre contribuabil şi ANAF, acum deja se transmit date. Sunt peste 550.000 de case de marcat conectate. Ce face Fiscul cu acele date? Le-a folosit sau pur şi simplu stau pe un server acolo?“, a mai spus Adrian Benţa.

ZF a mai întrebat la ANAF despre în­ca­sările zilnice înregistrate pe casele de marcat electronice: câţi bani a încasat statul pe 24 decembrie 2021, cea mai bună zi din an pentru comerţ? ANAF nu a răspuns, însă informaţiile din piaţă sunt că ANAF nu are capacitatea de a primi datele de la ca­sele de marcat cu jurnal electronic în timp re­al, ci transmiterea se face printr-un raport lunar.

În acest moment sunt conectate 554.000 de case de marcat dintr-un total estimat iniţial la circa 600.000 de case de marcat cu jurnal electronic. Dintre acestea, cele mai multe sunt în Bucureşti: aproape 67.000, adică peste 1 din 10 case de marcat cu jurnal electronic. Judeţul Constanţa are 26.000 de case de marcat, Cluj 24.000, iar Timiş şi Braşov câte 20.000. Practic, Bucureştiul şi primele patru judeţe din acest clasament deţin aproape 30% din totalul caselor de marcat cu jurnal electronic din România.

La polul opus se află judeţul Giurgiu, cu doar 4.900 de case de marcat cu jurnal electronic conectate la serverele ANAF. Urmează judeţul Ialomiţa, cu 5.400 de case de marcat electronice, Tulcea (5.600) şi Sălaj cu aproape 6.000.

„Este vorba de gradul de dispersie socială. Întrebarea reală este dacă în cele 3.200 de comune există case de marcat conectate la ANAF, dacă a dispărut vânzarea pe caiet“, a mai spus Adrian Benţa.

Scopul principal al caselor de marcat cu jurnal electronic este creşterea gradului de încasare de TVA la bugetul de stat prin reducerea evaziunii fiscale. Acum întrebarea este în ce măsură vor creşte încasările de TVA la bugetul de stat? România are cel mai mare deficit de încasare de TVA din Uniunea Europeană: 35% din TVA-ul care ar trebui încasat este „pierdut“ pe drum, fiind vorba de miliarde de euro an de an.

„În Bulgaria, în momentul în care s-au conectat toate casele de marcat, au avut o creştere de 20% a veniturilor din TVA. Cu siguranţă putem creşte încasările la bugetul de stat. Nu neapărat cu 20%, dar vor creşte“, a mai spus Adrian Benţa.