Banca centrală a Poloniei a realizat în sfârşit că nu este de glumit cu inflaţia şi a declarat război total scumpirilor. Banca Naţională a Ungariei a aruncat în luptă tot ce are încă din vară, dar fără a avea vreo victorie decisivă

În iulie, după ce banca centrală a Ungariei devenise deja prima din UE care majora dobânzile pentru a lupta cu scumpirile cauzate de pandemie, guvernatorul băncii centrale a Poloniei Adam Glapinski asigura că pentru el inflaţia nu dă motive de îngrijorare. Creşterile de dobânzi înseamnă credit mai scump, iar acest lucru este nociv pentru orice politician aflat în campanie electorală.

Glapinski este un prieten vechi al şefului partidului de guvernământ şi chiar şi el urmăreşte un nou mandat. Astfel, în timp ce Ungaria majorează necontenit dobânzile de la începutul verii, Polonia a început să acţioneze mai târziu, aplicând însă doze de şoc. Iar cu timpul, Glapinski a adoptat mesaje din ce în ce mai dure contra inflaţiei, care acum pare scăpată de sub control, cu toate că guvernul de la Varşovia a desfăşurat două scuturi antiinflaţie care presupun, printre altele, reducerea TVA la alimente la zero. Inflaţia nu a cedat. Varşovia dă vina pe politicile de mediu de la Bruxelles.

În Ungaria, guvernul a preferat să aplice plafonări de preţuri, iar banca centrală, care creşte dobânzile în fiecare lună începând cu iunie, şi alţi specialişti sperau ca punctul de vârf al scumpirilor să fie noiembrie-decembrie. N-a fost aşa. Inflaţia a accelerat neaşteptat în ianuarie, ajungând aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.

Scumpirile au continuat deşi guvernul a plafonat preţurile la alimentele de bază şi la carburanţi şi aduce populaţiei cele mai ieftine gaze naturale din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Fidesz, partidul de guvernământ, a continuat să arunce în stânga şi în dreapta cu cadouri electorale. Acum, ceea ce descurajează băncile centrale în primul rând de la a majora dobânzile, teama că relansarea economică poate fi frânată de majorările de dobânzi (creditul mai scump taie elanul creşterii economiei), a devenit un scenariu real prin faptul că inflaţia erodează creşterea.

Aceste poveşti ar trebui să amintească băncilor centrale şi politicienilor est-europeni că orice amânare a unor decizii hotărâtoare de politică monetară sau bugetară sau orice teribilism electoral nu vor face decât să forţeze luarea unor decizii radicale mai târziu.

În Ungaria, cele mai recente date oficiale arată că preţurile de consum au urcat cu aproape 8% în ianuarie, cel mai rapid avans din august 2007. Analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipau o rată a inflaţiei de 7,4%. Faţă de luna anterioară, creşterea de preţuri a fost de 1,4%. Inflaţia de bază, care nu ia în calcul preţurile de obicei volatile ale alimentelor şi energiei, a explodat de la 5% în decembrie la 7,4%, cea mai ridicată cotă din ultimii 20 de ani. Alimentele s-au scumpit în ianuarie cu 10% în ritm anualizat, iar carburanţii cu 22,5%. Guvernul se aştepta ca plafonările de preţuri să scurteze inflaţia de bază cu până la 2,5 puncte procentuale.

Forţa inflaţiei va menţine, probabil, banca centrală sub presiune pentru continuarea ciclului de înăsprire a politicii monetare. Instituţia a majorat rata de dobândă de bază efectivă cu 250 de puncte de bază, la 4,3%, de la mijlocul lunii noiembrie. Partea bună a majorărilor de dobânzi este că forintul s-a întărit semnificativ faţă de euro. Guvernul de la Budapesta este adeptul unui forint slab pentru că acest lucru ajută la creşterea economică prin stimularea exporturilor.

Forintul slab face ca exporturile ungare să fie mai competitive pe pieţele internaţionale, unde sunt vândute în euro sau dolari. Însă o monedă în depreciere înseamnă şi mai multă inflaţie. La Fidesz, politicienii se laudă pe sine, susţinând că plafonările de preţuri la utilităţi introduse de guvernul de la Budapesta ar trebui să fie un exemplu pentru toată Europa, scrie Daily News Hungary. Orban va avea de înfruntat în aprilie ceea ce par a fi cele mai dificile alegeri de când a ajuns la putere. 

În Polonia, Glapinski spunea în iulie că datele despre inflaţie nu sunt îngrijorătoare. Preocuparea lui era continuarea creşterii economice. În ianuarie, când preţurile deja o luaseră razna, avertiza că Polonia nu va îmblânzi inflaţia cu orice preţ.

Acum, în februarie, Glapinski a declarat război total inflaţiei, spunând că banca centrală va folosi tot armamentul de care dispune pentru a stopa scumpirile şi pentru a susţine zlotul, moneda naţională.

Guvernatorul a vorbit după ce consiliul de politică monetară a decis să majoreze rata dobânzii de referinţă cu 50 de puncte de bază, ceea ce este mult, la 2,75%. Şeful băncii centrale a precizat că drumul către o dobândă de 4% este larg deschis şi că un astfel de nivel nu va afecta economia. Banca centrală a majorat săptămâna trecută dobânzile pentru a cincea lună la rând.

În decembrie, inflaţia a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, de 8,6%.