ZF Agropower. Aurelia Diaconu, director, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni: Pe partea de pomicultură testăm de trei ani curmalul chinezesc, kiwi, kaki şi fistic şi pe partea de legumicultură testăm bamele şi fasoliţa

Originare de pe conti­nente precum America, Africa ori Asia, anumite culturi cunoscute la nivel global, cum ar fi cele de curmal, kiwi, kaki, fistic ori fasoliţă, importate până în prezent, se transformă uşor în culturi de nişă pentru România, fiind adaptate la solul şi vremea noastră, potrivit Aureliei Diaconu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.

„La pomicultură avem o serie de arbuşti fructiferi pe care îi testăm de trei ani, care, în trecut, nu erau culti­vaţi în zona noastră, cum ar fi curmalul chinezesc, kiwi, kaki, fistic, pe lângă migdal, pe care îl aveam de mai mult timp în studiu, iar la legu­micultură avem testate speciile de cartof dulce, bame, fasoliţă“, a spus Aurelia Diaconu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi de Profi.

Kiwi, originar din Asia, este foarte cunoscut în România, fiind comercializat în special în comerţul modern, dar nu există exploataţii comerciale pentru el încă la nivelul ţării.

Kaki, apărut mai târziu în retail şi originar, tot, din Asia, a devenit rapid popular, dar nu se produce încă în România.

În schimb, cartoful dulce, originar din America Centrală, care a fost testat în urmă cu zece ani la Dăbuleni, este realizat în ferme româneşti şi vândut în superma­keturi, dar nu este cunoscut numărul producătorilor ori cantitatea recoltată anual.

„Scoatem culturile de nişă din sertar după ce am stabilit tehnologia de cultivare şi ştim că fermierii pot să preia ca atare cultura. Cartoful dulce este una dintre speciile scoase din sertarul nostru cu descoperiri. (...) Segmentul de producători de cartofi dulci din prezent este reprezentat de tineri, care au culturi în toată ţara, încercări din curiozitate pentru consumul propriu“, a menţionat Diaconu.

Ea susţine că această cultură se dezvoltă foarte bine în zonele cu soluri nisipoase şi se pretează pentru România, pentru că în contextul încălzirii globale, care îşi face tot mai simţită prezenţa, această plantă rezistă la peste 40°C.

De asemenea, fasoliţa, originară din Africa Centrală, este o plantă care se pretează în contextul fenomenului de aridizare, pentru că stratul ceros de pe frunze îi oferă rezistenţă la secetă, putând să suporte temperaturi la suprafaţa solului şi de 60°C.

„Avem multe specii pe care le testăm şi care pot deveni culturi de nişă. De exemplu, pentru arahide, pe care le testăm de mult timp, acum oferim sămânţă certificată fermierilor. De asemenea, bamele se pretează foarte bine pentru zona nisipoasă. Aceste plante de nişă sunt foarte valoroase din punct de vedere nutriţional, dar şi financiar pentru fermierii care le cultivă. De asemenea, sunt potrivite pentru zona de sud, căci sunt iubitoare de căldură, sunt mai puţin pretenţioase în ceea ce priveşte consumul de apă şi ne avantajează că prin genetică luptă cu seceta”, a mai spus Aurelia Diaconu.