Analiştii reduc în ritm accelerat previziunile de creştere economică pentru acest an după rezultatul de anul trecut care a fost sub aşteptări. Care sunt noile estimări date de BCR, ING şi Banca Transilvania
Analiştii băncilor încep să reducă estimările de creştere economică pentru 2022 după ce creşterea economică pe 2021, anunţată marţi de Insitutul Naţional de Statisctică, a fost sub aşteptări.
Analiştii estimau o creştere economică peste 7%, iar rezultatul final pentru 2021 a fost de 5,6% din cauza evoluţiei slabe a economiei în T4.
BCR a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB-ului pentru 2022 la 3,2% an/an, de la 4%, cât anticipa anterior, cea mai mare parte a modificărilor prognozate provenind din revizuirile datelor istorice, deşi aceasta nu mai este o surpriză, scrie într-un raport Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.
Economia a crescut cu 5,6% an/an în 2021, faţă de 6,4% cât prognoza BCR.
Balanţa riscurilor pentru prognoza BCR este uşor înclinată în sus, pe baza datelor de frecvenţă mare care indică revizuiri ale PIB-ului, mai spune economistul-şef al BCR.
Industria a avansat cu 1,3% trimestru/trimestru, iar vânzările cu amănuntul cu 0,5% trimestru/trimestru în trimestrul patru (T4) din 2021, iar sectorul construcţiilor a stagnat, anticipează Ciprian Dascălu, amintind că datele din decembrie nu sunt încă publicate.
Cu toate acestea, încrederea economică s-a deteriorat în al patrulea trimestru faţă de trimestrul al treilea.
ING a redus prognoza de creştere a PIB pentru România pentru anul 2022 de la 4,5%, la 3,2%, în timp ce previziunea pentru anul 2023 privind creşterea PIB a României rămâne neschimbată la 4,5%, după cum scrie Valentin Tătaru, economistul şef al ING România, într-o analiză cu privire la prognoza pentru economia României.
“În ciuda contextului de creştere mai slab, considerăm că banca centrală va continua să majoreze dobânda cheie până la 4,00% în acest an. Credem că merită subliniat că în termeni nominali PIB-ul s-ar putea extinde chiar şi dincolo de metricile luate în considerare de guvern pentru bugetul 2022. În esenţă, acest lucru se datorează inflaţiei mai mari. Prin urmare, o creştere a PIB-ului real mai mică decât estimarea ar putea să nu fie la fel de problematică pentru factorii de decizie, cel puţin nu atâta timp cât nu se va transforma într-o recesiune, ceea ce nu este probabil în opinia noastră”, a explicat Valentin Tătaru.
Statisticile indică deteriorarea climatului macroeconomic la finalul anului 2021, evoluţie determinată de suprapunerea şocurilor din sfera ofertei, inclusiv creşterea puternică a preţurilor la energie, într-un context caracterizat prin persistenţa pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară la nivel mondial în ultimul secol), susţine Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
Institutul Naţional de Statist ică (INS) a comunicat primele estimări (semnal) cu privire la dinamica economiei României în trimestrul IV şi perioada ianuarie – decembrie 2021, care indică o încetinire a PIB la 5,6%.
“Vom revizui scenariul macroeconomic central pe România în martie, după ce INS va publica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor din 2021”, spune Rădulescu.
Cele mai recente previziuni macroeconomice Băncii Transilvania indică perspectiva creşterii economiei interne cu ritmuri anuale de 5,1% în 2022, 4,7% în 2023, respectiv 4,1% în 2024.
Dinamica anuală a PIB-ului României s-a temperat de la 7,4% în T3 la 2,2% în T4. Această decelerare pronunţată a economiei interne la finalul anului trecut a fost determinată de suprapunerea şocurilor din sfera ofertei (cu impact la nivelul presiunilor inflaţioniste) şi de persistenţa pandemiei coronavirus, într-un context dominat şi de tensiunile politice interne (Noul Guvern a fost format în luna decembrie), explică economistul-şef al Băncii Transilvania.
INS va comunica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor din T4 şi anul 2021 la începutul lunii martie.