Costin Manta, EY România: Cum a redus statul preţul locuinţelor?

Ziarul Financiar 17.02.2022

Anul 2022 a început cu veşti bune pentru piaţa imobiliară din România. Cota de TVA de 5% se aplică din acest an şi pentru locuinţele mai scumpe de 450.000 lei, plafonul fiind majorat la 700.000 lei. Pentru a putea beneficia de noul plafon, însă, a fost introdusă o nouă condiţie: cota redusă de TVA se va aplica pentru o singură achiziţie în acest interval de preţ, în timp ce, în cazul locuinţelor mai ieftine de 450.000 lei, se pot efectua mai multe achiziţii cu cota de 5%. În cazul creşterii cererii pentru apartamentele situate în noul plafon de TVA, ar putea apărea uşoare creşteri de preţ. Dar nu ne aşteptăm, totuşi, să depăşească noul plafon (dincolo de care ar interveni din nou aplicarea cotei standard de TVA, fapt care ar putea duce la scăderea cererii).

Economia realizată de un cumpărător utilizând cota redusă poate fi substanţială. De exemplu, pentru o locuinţă cu un preţ de 700.000 lei (plafonul maxim, aproximativ 140.000 de euro) economia realizată prin aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, în locul celei standard de 19%, este de aproximativ 20.000 euro. O sumă importantă şi deloc de neglijat. Mai mult, în cazul locuinţelor achiziţionate prin credit ipotecar, economia realizată de cumpărător creşte, deoarece costurile de finanţare se vor aplica asupra unui preţ mai mic (diminuat prin scăderea TVA).

În plus, ne putem aştepta că o parte din clienţii interesaţi în trecut de locuinţe cu un preţ sub 450.000 lei să migreze către locuinţe aflate sub noul plafon de 700.000 lei. Acest lucru ar putea contribui la facilitarea accesului la o locuinţă accesibilă pentru persoanele cu venituri mai mici.

Dar scăderea TVA ar putea aduce şi alte beneficii, în plus faţă de un preţ mai mic pentru cumpărători.

Substituie majorările costurilor de construcţie. Noul plafon majorat poate compensa creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii, contribuind la susţinerea pieţei imobiliare. O lungă perioadă de timp, plafonul pentru 5% TVA a rămas constant, în vreme ce costurile au crescut susţinut. Astfel, încadrarea în vechiul plafon era din ce în ce mai dificilă, mai ales în cazul locuinţelor mai spaţioase. Prin majorarea plafonului se poate îmbunătăţi şi un alt indicator.

Reducerea supraaglomerării locuinţelor. România ocupă unul din primele locuri în clasamentul supraaglomerării locuinţelor. Eurostat estimează o rată a supraaglomerării de 45,8%, faţă de media europeană de 17%, locuinţele mai mari având un cost proporţional mai mare. Aplicarea cotei reduse de TVA de 5% poate duce la scăderea supraaglomerării locuinţelor din România, locuinţele mai mari devenind mai accesibile decât prin aplicarea cotei standard de TVA.

Conformarea voluntară poate creşte. Aşa cum s-a observat de-a lungul timpului, scăderea impozitelor poate contribui la creşterea conformării voluntare. Deşi poate părea paradoxal, considerăm că scăderea cotei de TVA de la 19%, la 5% poate duce la încasări mai mari şi la o mai bună conformare fiscală. Un aspect foarte important, ţinând cont de locul fruntaş ocupat de ţara noastră în clasamentul fraudei de TVA. Anterior majorării plafonului, existau cazuri în care locuinţele mai scumpe de 450.000 lei erau achiziţionate de către firme (aplicând taxarea inversă), astfel că statul nu încasa în fapt TVA (deşi se aplica cota standard de 19% TVA). În cazul locuinţelor cu un preţ mai mic de 700.000 lei, ce pot fi achiziţionate cu cotă redusă de 5%, achiziţia prin intermediul unei societăţi comerciale nu mai este la fel de atrăgătoare. Costul cu TVA 5% este semnificativ redus pentru cumpărătorii persoane fizice, iar prin achiziţia directă de către aceştia este eliminat şi riscul ca autorităţile fiscale să considere TVA nedeductibilă la nivelul societăţii (care astfel nu mai este implicată în tranzacţie). Mai mult, plafonul majorat poate duce la declararea corectă a preţului de vânzare în evidenţele contabile ale vânzătorilor, ceea ce ar duce la creşterea colectării altor taxe şi impozite (de ex. impozitul pe profit/venit declarat din aceste tranzacţii).

Luând în considerare factorii de mai sus, ar fi de aşteptat ca măsura să aibă un impact pozitiv pentru cumpărători, vânzători şi chiar pentru autorităţile fiscale.

 

Costin Manta, Partener Asociat, Taxe indirecte, EY România