Economiştii spun că o reducere de taxe nu este o soluţie pentru România. Nu acum. “În acest moment nu foloseşte nimănui. Dar ar trebui rediscutată proporţia, pentru că taxarea muncii est eprea mare, iar taxarea capitalului este prea mică.”

♦ Economiştii cred că soluţia reducerilor de taxe nu este oportună pentru România, în acest moment ♦ Pe viitor ar fi însă obligatoriu o rediscutare a felului în care sunt fixate taxele, azi ♦ Taxarea muncii este prea mare, taxarea capitalului este prea mică.

„Nu! Nu am cifrele în faţă, dar în opinia mea, o reducere de taxe, în acest mo­ment, nu foloseşte nimănui. Taxele sunt dispropor­ţio­nate, da! Taxarea muncii este mare în România, taxarea capitalului este mică. Este nevoie de o discuţie, în primul rând cu mediul de afaceri, despre cum va trebui să fie reaşezate taxele, în viitor. Pentru că există multe exagerări: nu mă refer aici la IT sau la construcţii (întrebarea reporterului a fost despre IT şi construcţii – n. red.), nu vorbesc de cineva anume, ci la multele excepţii. Pentru bunul renume al businessului autohton, trebuie să reevaluăm toate excepţiile, plecând de la taxarea muncii, taxarea capi­talului, taxarea PFA-urilor. Sunt prea multe excepţii. Taxarea muncii este excesiv de mare, iar privilegiile sunt şi ele prea mari”, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

„Nu! Timingul (sincronizarea – n. red.) nu ne permite. Nu este de dorit o reducere de taxe acum, din multe motive. Iar primul dintre ele este că va afecta veniturile statului. Or, statul are nevoie de bani pentru şcoli şi spitale. La timpul prezent. Pe viitor, putem discuta despre reducerea taxelor pe muncă, de pildă, care sunt mari. Despre reaşezarea taxelor putem vorbi însă mai încolo, nu azi. Nu schimbi taxe în momente de mare criză”, comentează economistul Laurian Lungu.

Laurian Lungu, economist: Sunt un adept al statului minimal. Dar nu văd cum s-ar putea reduce acum taxele. Pe termen lung, putem discuta. Ajustarea, pe calendarul clasic, trebuie să fie gândită ca un întreg pachet

Veniturile bugetului au scăzut, ca pondere în PIB, în mod constant, în ultimii ani. Pentru că taxele au scăzut, an de an. A scăzut TVA de la 24% la 19%. La alimente TVA este de 9%, de la 24% în urmă cu câţiva ani. Impozitul pe dividende este de 5%, impozitul pe profitul companiilor este de 16%, faţă de 30% în Germania. Aşa că veniturile fiscale sunt azi la 27% din PIB, faţă de o medie de 40% în UE. În vreme ce statul nu a construit niciun spital public nou, din 1990 încoace. Cu ce să-l construiască, când 70% din veniturile statului merg spre pensii (contribuţii ale foştilor salariaţi pe care este obligat să le plătească) şi spre salariile angajaţilor din administraţie?

Discuţia despre încă o nouă rundă de reducere a taxelor a plecat de la propunerea fostului premier, Florin Cîţu, azi preşedinte al PNL. El arată că datele INS, ce indică o scădere economică în T4 2021 faţă de T3, de 0,5%%, impun să fie luate măsuri, inclusive prin scăderi de taxe, pentru a evita o recesiune în 2022. O recesiune tehnică invocată de fostul premier înseamnă o scădere a economiei pentru două trimestre, consecutiv.

În T4/2021, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% faţă de T3/2021. Dacă şi T1/2022 economia scade faţă de trimestrul precedent, suntem într-o recesiune tehnică. Nu este un lucru extrem de grav, dar este un semnal prost pentru consum, pentru salarii, pentru investitori.

„Datele INS (datele-semnal de săptămâna trecută - n.red.) sunt parţiale. Eu cred că în 2021 creşterea este de 6%. Oricum, veniturile la buget sunt mai mari. Ca să nu continue încetinirea din ultimul trimestru trebuie luate măsuri. Altfel, creşterea dobânzilor, a inflaţiei, vor putea duce la o criză majoră“, spune fostul premier, care propune o reducere de taxe, inclusiv a TVA.

Este ciudat ce spune el pentru că, în ultimele sale luni la Palatul Victoria, susţinea tocmai inversul. Anume că taxele nu pot fi scăzute pentru că ar dezechilibra veniturile bugetare, prin urmare, economia.

„O reducere de taxe este aproape imposibilă. Am avut, anul trecut, cel mai mare deficit bugetar din UE, de 6,9% din PIB. Ar trebui ca, în 2024, să-l ducem la sub 3% (România este în procedură de deficit excesiv – n. red.). Trebuie să privim şi spre ratingul de ţară. La TVA avem al treilea cel mai mic nivel din UE. La contribuţii sociale suntem la mijloc. De unde să mai scazi?”, comentează economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. El observă şi un paradox al guvernării PSD-PNL: în vreme ce PNL cere reduceri de taxe, PSD pretinde majorări de cheltuieli publice. „Nu se poate!”, spune Dumitru.

Ionuţ Dumitru,  economistrul-şef al Raiffeisen Bank: O reducere de taxe este aproape imposibilă. Am avut, anul trecut, cel mai mare deficit bugetar din UE, de 6,9% din PIB.

„Sunt un adept al statului minimal. Dar nu văd cum s-ar putea reduce acum taxele. Pe termen lung, putem discuta. Ajustarea, pe calendarul clasic, trebuie să fie gândită ca un întreg pachet”, spune economistul Laurian Lungu.

Problema reducerii taxelor este la fel de complicată ca şi reducerea lor. Pentru că, la un moment dat, vei fi obligat de vreme, de conjunctură, de situaţii pe care nu le-ai aşteptat, să le creşti. Şi atunci economia va reacţiona aşa cum face un copil când îi dai cu forţa untură de peşte, fără să-i explici ce este şi că este spre binele lui.

Florin Pogonaru,  preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR):  Nu! Nu am cifrele în faţă, dar în opinia mea, o reducere de taxe, în acest mo­ment, nu foloseşte nimănui. Taxele sunt dispropor­ţio­nate, da!