ZF Power Summit 2022. Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului: Câteva dintre temele cele mai complicate acum sunt problema maşinilor şi a poluării, eliminarea practicilor de ardere a deşeurilor şi programul de împăduriri

Unele dintre cele mai complicate probleme din prezent pe care le întâmpină România sunt problema maşinilor şi a poluării, eliminarea practicilor de ardere a deşeurilor şi programul de împăduriri, a spus Ministrul Mediului, Barna Tanczos, în cadrul ZF Power Summit 2022.

„România, în comparaţie cu alte state puternic industrializate, contribuie cu mai puţin în balanţa de dioxid de carbon, cu industria puternic energo-intensivă. La anumite activităţi de producţie am redus semnificativ emisiile de carbon. Devenim mai curaţi prin asta, dar în acelaşi timp, devenim mai poluatori odată cu creşterea numărului de maşini în oraşe, cu renunţarea sistemelor de încălzire centralizată. România nu are politici  la nivel naţional politici de descurajare cu privire a importului de maşini second hand. Încurajăm achiziţia de maşini noi. Lipseşte o astfel de politică naţională de descurajare. S-a conturat o propunere cu privire la creşterea taxelor şi impozitelor locale, în funcţie de vechime şi poluare. Câteva dintre temele cele mai complicate acum sunt problema maşinilor şi a poluării, eliminarea practicilor de ardere a deşeurilor şi programul de împăduriri, care poate fi finanţat prin PNRR şi care presupune 700 mil. euro”, a declarat acesta.

Alte declaraţii:

În ceea ce priveşte Ministerul Mediului, pentru noi cel mai important lucru este să îndeplinim acele obligaţii, să atingem acele ţinte de reducere a emisiilor de carbon, care sunt stabilite la nivel european. Această ţintă, pentru noi, o să însemne o reducere cu 10% a emisiilor faţă de anul 2005. În 2030 trebuie să ajungem la un nivel cu aprox. 10% sub cel din 2005. Această ţintă poate fi realizată dacă facem acele investiţii prevăzute în PNRR. Până acum, administraţia fondului de mediu s-a concentrat şi va continua să o facă pe investiţii în eficienţa energetică la nivelul instituţiilor şi persoanelor fizice, iar ministerele de resort, pe energie produsă în companiile specializate şi ministerul energiei/economiei, în cantităţile de energie produse în companii pentru consumul propriu. Din bugetul pe care îl vom aloca investiţiilor din AFM, putem să ajungem la jumătate de miliard de euro pentru eficienţă energetică la instituţii şi unităţi administrativ teritoriale, aproximativ 1 mld. euro până în 2024 pentru persoane fizice care sunt susţinute să devină prosumatori. Toate aceste investiţii vizează surse de energie regenerabilă – pompe de căldură, panouri fotovoltaice.

În ceea ce priveşte ţintele, putem să îndeplinim obiectivele, să fim printre ţările care îşi propun nişte ţinte ambiţioase, fără să impactăm piaţa energetică şi preţurile.

Din punctul de vedere al României, un lucru este cert: susţinem ca soluţie de tranziţie folosirea gazului natural în continuare pentru producerea de energie electrică, cu investiţiile de rigoare pentru reducerea emisiilor. Considerăm că este nevoie de energia nucleară pentru a asigura echilibrare şi sustenabilitate pe termen mediu şi lung.

Bugetul din GES la dispoziţia AFM este undeva la 6 mld. lei. Este un buget care anul trecut a fost folosit pentru lansarea câtorva măsuri pentru unităţile administrativ teritoriale, pe eficientizare energetică, lansarea măsurii pentru fotovoltaice pentru gospodării individuale. Acest buget va finanţa în continuare intrările ulterioare şi fondul pe care îl avem la dispoziţie ne va ajuta să putem aloca circa 1 mld. euro până în 2024 pentru gospodării (prosumatori).

Avem un mix energetic mult mai echilibrat decât alte state membre. Investiţiile clar trebuie să vină în surse regenerabile. Trebuie să avem această colaborare non-stop cu Ministerul Energiei, în privinţa controlului riguros pe poluare.