Imaginile pe care România nu a apucat să le vadă câtă vreme Deutsche Telekom a fost proprietarul Telekom Fix (Romtelecom): şefii gigantului german - inclusiv puternicul Tim Hottges - urcaţi pe utilaje care sapă şanţuri, pentru a anunţa investiţii masive în reţele de fibră optică

Echipa de comunicare a directorului general al gigantului german Deutsche Telekom - Tim Hottges - a publicat marţi, pe contul său de pe reţeaua socială de business LinkedIN, o serie de imagini cu puternicul şef al corporaţiei în nişte ipostaze în care publicul din România nu a reuşit să-l vadă în cei aproape 13 ani în care germanii au fost cei care au decis tot ce se întâmplă în Telekom Fix, fostul monopol din telefonia fixă Romtelecom.

Cum poate fi văzut Hottges în aceste imagini, din Grecia: urcat, alături de şefa pentru Europa a DT - Dominique Leroy - sub supravegherea şefului OTE Michael Tsamaz - pe nişte utilaje care sapă canalizaţia pentru îngroparea de reţele de fibră optică, dând semnalul unor proiecte de amploare pentru construcţia de infrastructură; zâmbind larg la manetele utilajului de săpat canalizaţia pentru fibră optică; semnând postere cu fundal magenta cu mesajul <<Tim a fost aici>>, postere lipite în interiorul unor cabinete tehnice instalate pentru reţelele de fibră optică; primind explicaţii despre cum merge proiectul de extindere a reţelei de fibră de la Stefanos Theocharopoulos, director de tehnologie şi operaţiuni al grupului elen OTE (şi, în mod ironic, primul CEO comun al fostelor companii Cosmote şi Romtelecom care a fost schimbat din funcţia de la Bucureşti de şefii de la Bonn tocmai pentru a trimite în România ca şef un executiv german - Nikolai Beckers).

Hottges laudă Grecia în postarea de peste 300 de cuvinte, ţară despre care afirmă că “este pe val” dar şi “succesul” grupului OTE care investeşte “din greu” în extinderea infrastructurii şi înregistrează “rezultate record”.

Din 2008 de când au preluat primele acţiuni la grupul elen OTE şi până în 2020 când au vândut compania de servicii fixe (fostul Romtelecom) către Orange, germanii de la DT au ezitat să lanseze investiţii masive în fibra optică în România, aşa cum Hottges anunţă acum, în 2022, pentru OTE în Grecia, urcat pe o freză uriaşă care taie asfaltul pentru a face loc reţelelor de ultimă generaţie.

La vânzarea către Orange reţeaua Telekom acoperea circa 3 milioane de gospodării, cifră la jumătate faţă de liderul pieţei locale de net fix, Digi. Criticând în mod constant ratele mici de profit din România, nemţii au tot vorbit despre posibila ieşire de pe piaţă până când chiar au demarat această operaţiune, finalizată prin tranzacţia cu francezii de la Orange, semnată în 2020 şi finalizată în toamna lui 2021.

Grecul Yorgos Ioannidis, cel care a condus Romtelecom în urmă cu peste un deceniu, într-o perioadă de expansiune puternică a operatorului în principal pe segmentele de net fix şi TV, a spus, într-un interviu pentru ZF, că fostul monopol din telefonia fixă nu a reuşit să se impună pe piaţă şi să devină un lider pe pieţele cheie de internet fix şi cablu TV şi a ajuns astfel să fie vândut către francezii de la Orange pentru că a investit mult mai puţin decât rivalii săi în infrastructură şi tehnologie şi pentru că acţionarii principali - Deutsche Telekom (Germania) şi OTE (Grecia) - nu au avut o strategie pe termen lung pentru România ci au preferat să dea mai degrabă diferite „lovituri” de imagine care au dat rezultate sau au părut că funcţionează doar pe termen scurt.

„Dacă nu ai o strategie pe termen lung, dacă mişcările tale tactice nu se integrează într-o strategie, dar sunt o lovitură la momentul respectiv - o lovitură aici, o lovitură acolo, o singură lovitură în altă parte - atunci asta poate crea o impresie, poate face impresie iniţial, dar apoi pe termen lung, aduc rezultatele de care ai nevoie?”, s-a întrebat retoric, Ioannidis.