Carlo Pignoloni, Enel România: Europa este acum principala victimă a dependenţei de importurile de gaz, dar prin investiţii în regenerabile putem scăpa. Pentru România însă criza prin care trec furnizorii de energie, puşi în faţa unor pierderi istorice, se poate transforma într-un blocaj investiţional cu impact asupra întregului sistem

Autor: Roxana Petrescu 02.03.2022

♦ Tranziţia spre zona de energie verde este una dintre soluţiile care pot reduce dependenţa de importurile de gaze la nivel european şi astfel ar permite decuplarea preţurilor de la volatilitatea extremă din piaţa comodităţilor energetice.

„Ca să fiu clar, ne aşteptăm ca sta­tul să compenseze cli­en­ţii în mod direct (de la 1 apri­lie - n.red.), nu să ne pu­nă pe noi, furnizorii, la mijloc, deoarece acest lucru atrage un stres finan­ciar foarte mare asupra noastră. Nu fur­ni­zorul trebuie să plătească pentru com­pen­sare, ci statul. Ţinând cont de faptul că ram­bursarea întârzie şi trebuie făcută retro­ac­tiv pe mai multe luni, impactul financiar este foarte mare asupra furnizorilor. Vreau să avertizez că nu doar furnizorii sunt afectaţi, ci vorbim de o problemă sistemică ce afectează întreg lanţul şi care dacă nu va fi rezolvată curând, întreg sistemul ener­ge­tic va intra în colaps“, a declarat Carlo Pignoloni, CEO & country manager al Enel România, în cadrul celei de-a 11-a edi­ţii a ZF Power Summit, eveniment care a avut loc în perioada 22-24 februarie.

Enel în România este un business de circa 1 miliard de euro, cu 3 milioane de con­­sumatori de energie şi unul dintre cei mai puternici jucători pe zona de investiţii în energia verde. Declaraţiile lui Pignoloni vin în contextul în care în perioada noiem­brie 2021-martie 2022 Guvernul României a pus în aplicare o schemă de compensare şi plafonare a facturilor la energie, ca măsură de protecţie a consumatorilor, dar care este finan­ţată de fapt de furnizorii de electri­ci­ta­te. Acest lucru a dus la pierderi majore pen­tru tot segmentul în contextul în care plăţile către furnizori din partea statului au întâr­zi­at să apară. Mai departe, la nivelul in­dus­triei aşteptarea este ca de 1 aprilie această com­pensare să fie făcută direct de către stat, aşa cum au procedat şi alte guverne europene.