ZF Produs în România, în parteneriat cu Masterbuild: Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Piaţa de medicamente din România va ajunge în 2023 la 20 de miliarde de lei. Acum este la 18 miliarde lei, o piaţă mică dacă ne raportăm la populaţie

Autor: Răzvan Botea 03.03.2022

„Pare mult poate o piaţă de 18 mld. de lei, însă dacă ne uităm la ţări din Uniunea Europeană comparabile ca populaţie, nu este.“

Dragoş Damian, CEO-ul unuia dintre cei mai im­por­tanţi producători de me­dicamente din România, Terapia Cluj, a spus, la ZF Produs în România, că piaţa medi­camentelor va ajunge la 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro la valoarea actuală).

„Piaţa farmaceutică locală este undeva la 18 miliarde de lei. Se observă o creştere a pieţei farmaceutice faţă de anii anteriori pentru că au intrat în uz foarte multe medicamente moderne, care evident costă mai mult. Ne aşteptăm în 2023 la o piaţă a medicamentelor de circa 20 de miliarde de lei“, a spus el la ZF Produs în România, emisiune susţinută de Masterbuild.

Este puţin, adaugă Dragoş Damian, mai ales dacă ne uităm la Ungaria, care la o populaţie la jumătate faţă de cea a României are o piaţă a medicamentelor doar puţin mai mică decât România.

„Pare mult poate o piaţă de 4,5 mld. de euro, însă dacă ne uităm la ţări din Uniunea Europeană comparabile ca şi populaţie, nu este. Ungaria, de exemplu, la 10 milioane de  de lo­cui­tori are o piaţă de 3,5 mld. România are dublul numărului de locuitori şi are o piaţă a medi­ca­mentelor de 4,5 mi­liarde“, a mai spus el.

În pandemie, piaţa medi­camentelor a scăzut la începutul lui 2020, dar ulterior a început să crească, un lucru firesc, având în vedere că pandemia a adus o creştere a tot ce înseamnă domeniu medical.

„După o scădere şi o panică la începutul anului 2020 când s-a intrat în lockdown, piaţa şi-a revenit.  Panica venea din faptul că majoritatea a materiilor prime şi materialelor vin din China şi atunci a fost extrem de greu să ne aprovizionăm aşa cum trebuie. Din fericire, aveam materii prime şi materiale undeva la 3 luni 6 luni în avans.“ Cu toate acestea, există o problemă cu efecte pe termen lung, mai spune Dragoş Damian: „Din păcate, foarte mulţi pacienţi care erau pe medicaţii cronice, din cauza lockdownului şi apoi a restricţiilor, nu au putut să se prezinte la medic, la farmacist. Nu au putut să-şi continue terapiile cronice astfel încât ajungeau la medic în cele din urmă într-o stare mai gravă.“

Despre planurile companiei în continuare, Dragoş Damian spune că Terapia Cluj are în plan investiţii de 5,5-5,8 mil. de euro în România.

„Din păcate, pandemia ne-a îndepărtat puţin de orizonturile iniţiale. Urma să începem aceste investiţii prin anul 2019-2020 şi am fost de părere că ar trebui să frânăm puţin  aceste activităţi, pentru că nu ştiam ce se va întâmpla. Vrem să le finalizăm până la finalul lui 2022“, a mai spus Dragoş Damian.

Despre creşterea preţului la energie, care a afectat toată industria şi populaţia României, el spune că a fost o lovitură grea pentru producători, în condiţiile în care preţul energiei electrice a crescut de 4-5 ori, iar al gazelor naturale de 6 ori. „Este foarte clar că problemele de ener­gie ne-au lovit din plin. Toţi pro­du­cătorii in­dus­triali din România, fie că sunt de me­di­ca­mente, sau că sunt de pantofi etc., au fost lo­viţi de creş­terile de 3-4 ori ale preţului la elec­tri­citate şi până la 6 ori ale preţurilor la gaze. Nu este normal să se în­tâmple aşa ceva. Vorbeam cu colegii recent şi ne în­trebam ce ar fi ca de mâine să crească preţul la me­dicamente de 4-6 ori. Este total anormal.“

Un alt subiect abordat în cadrul discuţiei de la ZF Produs în România a fost situaţia importurilor de medicamente şi de materie primă pentru acestea, care înseamnă o bună parte din deficitul comer­cial. România are un deficit comercial la bunuri de aproape 24 de miliarde de euro în 2021. Din acest deficit comercial, aproape jumătate este la produse chimice, iar o bună parte din acest sector este reprezentat de zona de medicamente. Alte state au declarat industria chimică şi industria farmaceutică industrii strategice şi au acţionat în consecinţă.

„Este vorba de o lipsă de viziune în acest domeniu şi în general în domeniul chimic. Aceste lucruri au creat furtuna perfectă ca România să devină dependentă de importuri“, a mai spus Damian.