ZF IT Generation. Start-up Boost. România are o şansă extraordinară de a dezvolta companii cu tehnologii remarcabile, dar firmele mari şi fondurile de investiţii trebuie să nu se mai teamă de a finanţa spinoff-urile de cercetare din universităţi

♦ „Există o teamă a unor investitori, mai ales în zona aceasta a investiţiilor venture capital, există o latură mai conservatoare, care are dificultăţi în a îmbrăţişa astfel de proiecte cu un câştig mult mai mare, dar fără îndoială şi cu un risc mult mai mare”, spune Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cofondator al programului de accelerare Innovation Labs.

Marile companii, dar şi fondurile locale de investiţii ar trebui să aibă o atitudine mai deschisă şi un apetit mai mare pentru risc către ideile la care lucrează echipele de cercetători din universităţile din România pentru că un asemenea proiect are nu doar un risc mare de a eşua, ci şi unul de a scoate la iveală o tehnologie care să aibă relevanţă la nivel mondial şi să ajute la dezvoltarea economiei locale, potenţialul pozitiv fiind mai important decât riscul de eşec.

„Trebuie bineînţeles să avem şi în partea cealaltă nu doar companiile, ci şi o anumită schimbare de perspectivă a investitorilor - care, spuneam, vin cu nişte întrebări foarte coerente, dar adesea din alt secol. (...)  Există o teamă a unor investitori, mai ales în zona aceasta a investiţiilor venture capital, există o latură mai conservatoare, care are dificultăţi în a îmbrăţişa astfel de proiecte cu un câştig mult mai mare, dar fără îndoială şi cu un risc mult mai mare. Şi aici aş vrea totuşi să vedem promisiunea acestui transfer tehnologic - o promisiune foarte ambiţioasă, dar care vine cu alte riscuri, cu alte întrebări, cu o altă expertiză”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cofondator al programului de accelerare Innovation Labs.

El a adăugat că schimbarea de menta­li­tate la nivel de companii şi de fonduri de in­vestiţii este vitală, nişte primi paşi fiind făcuţi de companii precum Orange - liderul pieţei locale de telecom. „De multe ori companiile funcţionează pe cicluri de bugetare de maxim un an de zile. Cercetarea funda­men­tală poate să dureze ani - în aşteptarea parcurgerii unor etape multiple. Câteodată este greu de înţeles de companii. Am avut marea şansă ca o companie privată - Orange – să-şi asume acest drum alături de Inno­vation Labs, deci avem inclusiv deschiderea unei companii şi avem în fiecare an mai mulţi parteneri. Poate că ei vin iniţial pentru prototipuri mature, gata de scos în piaţă, dar care descoperă aceste spin-off-uri cu plăcere.

Nu vorbim doar de spin-off-uri care să ofere un serviciu intuitiv, o nouă aplicaţie de mobil. Aici vorbim despre de la sateliţi la mecanici de monitorizare a circuitului reciclării pe blockchain, sunt lucruri foarte ambiţioase şi de multe ori cercetarea prin asta se distinge - adică vine cu un nivel de aspiraţie pentru generaţiile următoare. Iar câteodată trebuie să admitem businessul este prins în nişte bugete pe termen mult mai scurt. Dar deja vedem după doi ani de zile, alături de curajul companiei ce a fost de la început alături de noi - Orange în urmă cu doi ani de zile, întrebări din partea celorlalte companii: OK, cum putem să ajutăm sau care este orizontul de timp până când acel produs poate să ajungă în piaţă?. Este un context în care universităţile vin cu ce au mai bun în faţa unor companii care au dorinţa de a creşte valoarea economică produsă în România, dar câteodată sunt prinse în îmbunătăţiri incrementale. Cercetarea oferă această mare promisiune a unor salturi calitative şi începem să vedem din ce în ce mai mulţi parteneri din zona privată care înţeleg promisiunea aceasta extraordinară, vin cu deschidere, şi acest lucru bineînţeles în ultimă instanţă crează încrederea cercetătorilor de a ieşi din universitate, de a merge în faţa acestor companii şi bineînţeles în final să construiască firme de tip tehnologie nu doar companii menite să rezolve o problemă punctuală prezentă.”

Ce este mai exact un spin-off? Răzvan Crăciunescu, lector la Politehnica din Bucureşti şi coordonatorul segmentului dedicat acestui tip de proiecte în cadrul programului de accelerare Innovation Labs a oferit o definiţie. „Nu cred că am definiţia perfectă aşa cum văd eu spin-off-urile sau ceea ce căutăm noi să zicem la Innovation Labs, căutăm acele idei care vin din cercetare şi care au potenţial de a se duce spre piaţă şi au potenţial de a ajunge în final un produs care poate fi vândut şi care să ajungă să zicem în mâna utilizatorului final, în mâna oamenilor. Dar totul plecând de la o echipă de cercetare din spate care a lucrat, a publicat şi a primit bani pentru cercetare. Dar acea echipă vede o valoare atât de mare în produsul lor încât vrea să o ducă spre piaţă. Deci acesta este spin-off - compania care se formează din produsul de cercetare, care duce în mâna omului produsul de cercetare, finisat, peste care se adaugă mai multele nivele, marketingul şi tot ceea ce înseamnă piaţa liberă”, a spus Crăciunescu.

Răzvan Crăciunescu, lector UPB, coordonator track spin-ff, Innovation Labs: Deci acesta este spin-off - compania care se formează din produsul de cercetare, care duce în mâna omului produsul de cercetare, finisat.

Innovation Labs, program lansat în urmă cu un deceniu, are de doi ani o zonă dedicată spinoff-urilor şi pentru a o creşte şi mai mult a încheiat un parteneriat şi cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior (UEFISCDI), a explicat Răzvan Rughiniş. „Ne-am pus din primul moment problema de a atrage tineri curioşi, mai ales de pe băncile universităţii, care să meargă un pic mai departe cu proiectele lor. Gândiţi-vă câte diplome se sunt acordate în fiecare an în universităţile româneşti. Şi ne-am pus această problemă: nu ar putea unele dintre aceste proiecte să fie aduse în faţa unor parteneri externi - unor companii - care să descopere în aceste proiecte idei, prototipuri, lucruri ce ar putea să îşi continue existenţa. Asta se întâmpla în urmă cu 10 ani şi de asta spuneam - apropo Ziarul Financiar a fost prima publicaţie care a avut încredere în noi - pentru că trebuie să admitem că încă suntem într-o oarecare competitivitate între universitate şi mediul economic. Dacă vrem ca societatea românească să poată aduce o valoare economică mai mare aici local să avem proprietate intelectuală românească, trebuie să reuşim pe lângă această competitivitate să construim punţi. Astăzi discutăm despre conectarea cercetătorilor - oameni care şi-au găsit o vocaţie în a se duce dincolo de utilitatea imediată, a-şi dedica ani de zile adesea pentru o idee. Şi aceşti oameni extraordinari adesea au un potenţial pe care - doar văzând piaţa şi nevoile oamenilor - nu îl intuim. Ce ne propunem prin această iniţiativă cu sprijinul UEFISCDI este să îi luăm pe aceşti oameni din universităţi, să îi aducem mai aproape de resurse pe care mediul economic românesc le oferă. Suntem într-un mediu cu o deschidere extraordinară, atât din partea companiilor cât şi din partea mentorilor, şi să le oferim de la o primă părere din partea oamenilor din piaţă până la un sprijin, astfel încât o parte din aceste proiecte de cercetare să meargă mai departe de o publicaţie, să meargă mai departe de un proiect de finanţare europeană şi să creeze produse şi servicii valoroase, proprietate intelectuală românească. Asta este ceea ce ne propunem iar universitatea este un loc central în toată această conectare, pentru că aici avem rezervorul acesta extraordinar de oameni pasionaţi.”

„Mă bucur în primul rând că Innovation Labs face un salt important de la a lucra cu studenţii noştri şi spre ce rezultă în urma cercetării şi posibilei ieşiri spre business a acestor proiecte. Noi finanţăm proiecte de cercetare şi am finanţat proiecte noi însemnând UEFISCDI - agenţie de finanţare. Noi am finanţat multe proiecte, sute de proiecte şi de mai mulţi ani am încercat să vedem dincolo de proiecte - cei care le implementează şi sunt visători şi sunt atât de speciali şi sunt cei care au o forţă fantastică de a crea, ce bariere în a duce ideea mai departe de stadiul idee, către piaţă. Acum vreo trei ani am început dialogul cu cercetătorii, să vedem ce nevoi au, am început dialogul cu instituţiile pentru că uneori instituţiile nu sunt ele pregătite şi nu e vorba numai de universităţi. Un număr aproape egal de cercetători sunt în institutele naţionale de cercetare. Sunt oameni extraordinari - nici universităţile, nici institutele publice de cercetare nu sunt pregătite pentru provocarea a ceea ce înseamnă un spin-off. Adică şi înainte de a fi spin-off, dar şi după aceea. Ca să ajung ca ai mei cercetători să ia o decizie, să zboare, să meargă spre zona de business, în primul rând trebuie să îi asist un pic, să nu irosească capacitatea şi potenţialul de business la momentul în care cercetătorul sau omul din universitate are provocare - publish or perish - adică trebuie să publice ceva şi dacă publică nepotrivit într-un final s-ar putea să piardă toată proprietatea intelectuală fantastică care ar putea să ducă ideea în piaţă. Universităţile, institutele nu sunt pregătite. Şi nu sunt pregătite să dea acces la infrastructura de cercetare pe care o au după ce pleacă eventualul spinoff şi mai mult nu sunt pregătite să acopere un pic din riscul celor care decid să facă un spin-off şi poate nu reuşesc şi asta este şi logica lucrurilor, nu toţi reuşesc. Ca să îşi asume acest risc instituţiile sunt pregătite să-i primească înapoi şi să-i reintegreze în laboratoarele de cercetare şi să le dea din nou o şansă? Faptul că o UEFISCDI este parte şi partener în Innovation Labs este un mesaj că noi lucrăm şi încercăm să facem ca piesele să se mişte într-un mod natural”, a declarat în cadrul emisiunii Adrian Curaj - profesor în cadrul UPB şi director general al UEFISCDI.

„Rolul nostru ca instituţie publică este să dezvoltăm capacitate şi să stimulăm colaborarea astfel încât la final produsul / ideea suficient de matură să fie preluată de zona de business cu risc minim posibil. În discuţia asta mai este ceva de spus. Sigur că ajung până la urmă ca intervenţia şi susţinerea financiară privată să fie esenţială, dar sunt diverse tipuri de alte mecanisme prin care să diminuezi riscul. De exemplu în perioada aceasta este o discuţie puternică legată de crearea unui fond de transfer tehnologic în România, care este ceva complementar fondurilor deja existente, care fac o treabă bună, dar este complementar pentru că ai nevoie la un moment dat când discuţi de tech transfer, ai nevoie de a înţelege într-un fel anume riscul şi de a finanţa într-un fel anume ideile la început pentru a nu le distruge potenţialul şi a le da viteză foarte mare de la început”, a adăugat Curaj.

Ce a mai declarat Adrian Curaj - profesor în cadrul UPB şi director general al UEFISCDI, în cadrul emisiunii

O să încep cu ceva ce nu aş vrea să se mai întâmple dar s-a întâmplat şi e parte a istoriei nu putem schimba este o realitate de la care pornim. În ultimii 12, 13, 14, 15 ani am investit în transfer tehnologic gândindu-ne că transferul tehnologic sunt clădiri, echipamente, birouri şi alte facilităţi şi am investit foarte puţin în oameni.

În universităţi, în institute de cercetare discutăm de cele mai multe ori de patente dar din potenţialul de patentare universităţile patentează doar vreo 2-3-5%.

În construcţia strategică 2022-2030 am pus un accent foarte mare pe zona aceasta de dezvoltare a capacităţii expertizei în interiorul instituţiilor publice, pentru a putea facilita dialogul între ce se întâmplă în zona publică şi zona privată, pentru a da valoare de business şi socială rezultatelor din interiorul entităţilor publice.

Ce a mai declarat Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cofondator Innovation Labs în cadrul emisiunii

În ambele comunităţi există oameni dornici să înţeleagă perspectiva şi să scoată proprietate intelectuală românească pe piaţa internaţională. De asta suntem noi Innovation Labs aici şi speranţa este că tocmai această încredere construită în timp să creeze acel brand românesc valoros, un brand de tehnologie care să poată să aducă valoare în toate aceste industrii.

Toate universităţile trebuie să aibă o deschidere mai mare atât către exterior cât şi spre cercetătorii din interior. Doar în facultatea din care sunt există 400 de doctoranzi. O expunere a acestora, un sprijin în patentare, în zona de apropiere cu parteneri economici este foarte la îndemâna universităţilor. Cel de-al doilea pilon fără îndoială este reprezentat de institutele de cercetare şi acolo ideea unui transfer tehnologic per se este şi mai incipientă. Posibilitatea ca un cercetător care îşi doreşte analiza de fezabilitate. El îşi spune - m-am gândit, iată, am această tehnologie - există sau nu un interes al Universităţii pentru testare, pentru licenţiere? Ceea ce spun este că toate acestea trebuie să fie discuţii fireşti, nu să fie nişte favoruri pe care le facem unui cercetător, să fie la îndemâna atât a unui tânăr intrat de la doctorat poate cu 2 ani de experienţă într-o universitate, cât bineînţeles şi pentru oameni ce sunt parte din sistemul universitar de zeci de ani de zile, care pot ajunge în contexte şi consorţii mult mai puternice, pot pune în spatele acestor idei resurse extraordinare şi care astăzi sunt mai degrabă descurajaţi de obstacolele pe care transferul dintre cercetare către piaţă le-ar pune. Trebuie să avem răspunsuri simple, birouri funcţionale, proceduri pe care să le putem verifica înainte de a ne asuma un tip de companie. Poate unii dintre noi nu ne dăm seama ce presupune o astfel de experienţă antreprenorială.