Polonia speră ca anul viitor să fie independentă de gazele ruseşti şi cere şi Europei să-i urmeze exemplul. Dar ţara est-europeană de ani de zile merge în această direcţie, chiar şi împotriva curentului

♦ Polonia vrea să îşi aducă singură gazele din alte ţări prin gazoductul Baltic Pipe, care nu este încă operaţional, dar este aproape finalizat. Are şi un hub prin care importă gaze naturale lichefiate. Acestea au fost investiţii scumpe, criticate, făcute când alţii, precum Germania, se adânceau în depenenţa energetică de Rusia. Acum, aceste investiţii sunt mai mult decât inspirate, sunt un avantaj strategic 

♦ După izbucnirea războiului dintre Rusia şi Ucraina, Anna Moskwa, ministrul polonez al energiei, spune că şi-ar dori să vadă acum întreaga Uniune Europeană cum „derusifică“ sectorul energetic.

Polonia speră ca anul viitor să fie independentă de gazele ruseşti şi, după izbucnirea războiului în care Rusia, sursa de gaze şi petrol a Europei, atacă Ucraina, cere şi Uniunii Europene să renunţe la resursele energetice ruse. Face acest lucru prin Anna Moskwa, ministrul polonez al energiei, care a spus Europei că războiul ar putea schimba situaţia aprovizionării cu resurse energetice din Rusia şi că şi-ar dori să vadă acum întreaga Uniune Europeană cum „derusifică“ sectorul energetic.

„Acest conflict în desfăşurare şi războiul ne conving pe toţi că nu avem nevoie de mai multe instru­mente de şantaj din partea Gazprom şi a Federaţiei Ruse“, a declarat ea pentru POLITICO, referindu-se la compania care deţine monopolul de stat al exporturilor de gaze ruse.

Polonia face de mulţi ani eforturi de a se îndepărta de Rusia, pe când alte state europene, inclusiv Germania, n-au făcut decât să se adâncească în această dependenţă, chiar şi după ce Rusia a anexat Crimeea. Controversatul gazoduct ruso-german Nord Stream 2 este un exemplu. Acesta este acum blocat, pe când gazoductul polonez Baltic Pipe se apropie de finalizare, după unele blocaje birocratice. Proiectul polonez a fost intens criticat ca fiind prea scump şi că nu îşi are justificare economică deoarece gazele ruse ar fi mult mai ieftine. Dar la fel de intens a fost criticat şi NS2, care ar fi făcut din Germania cel mai puternic centru european de export de gaze ruse. Vicepremierul Poloniei Jacek Sasin a declarat înainte de războiul din Ucraina că ţara sa este mai bine pregătită decât altele pentru o posibilă întrerupere a livrărilor de gaze ruseşti, relatează Notes From Poland.

Potrivit oficialului polonez, facilităţile de stocare a gazelor din Polonia sunt pline în proporţie de 80-90%, iar ţara încearcă de ani întregi să-şi reducă dependenţa de Rusia prin diversificare.

Nici gaze ruse, dar nici cărbune. Atunci ce?

„Sperăm că anul viitor vor deveni în mare măsură, sau aproape în în­tre­gi­me, independenţi de gazele ruseşti“, a spus el. Polonia, ca multe dintre statele est-europene, a fost dependentă de gazele ruseşti, dar pare singura care a încercat activ să re­zolve ceea ce vedea ca o problemă de securitate. Şi nu i-a fost uşor. Mult timp s-a bazat pe cărbune, însă este presată de CE să renunţe la acest com­bustibil poluant. Confruntată cu aceeaşi problemă, Germania a ales să con­s­ume şi mai multe gaze ruse. Dar în Polonia, la începutul lunii fe­brua­rie, compania naţională de gaze PGNiG spunea că nu va semna un nou contract cu Gazprom după ce ac­tua­lul acord expiră la finalul anului acesta.

Gazprom furnizează gaze naturale Poloniei conform unui acord, Yamal, semnat în septembrie 1996 şi care va expira pe 31 decembrie 2022. Pawel Majewski, CEO-ul PGNiG, spunea înaintea debutului războiului din Ucraina că acest contract nu va fi actualizat, dar că ruşii îndeamnă Varşovia să semneze un nou contract pe termen lung, scrie Notes from Poland.

Polonia poate primi în prezent combustibil printr-un terminal propriu de gaze naturale lichefiate, un terminal lituanian şi prin flux inversat de la Germania şi alte state occidentale - sunt şanse mari ca aceste gaze să fie tot ruseşti, însă Gazprom nu are putere asupra fluxurilor din interiorul UE.

De asemenea, Polonia are şi o producţie internă de gaze şi urmăreşte accesarea rezervelor din mările Norvegiei prin conducta sa Baltic Pipe, care nu este terminată şi s-a lovit recent de bariere birocratice în una dintre ţările europene tranzitate. Conducta ar trebui inaugurată anul acesta.

Nord Stream 2 este mort, Baltic Pipe se naşte

Prin terminalul de gaze naturale lichefiate, Polonia importă combustibil printre alţii de la SUA. Hub-ul este situat în Swinoujscie, port Baltic din nord-vestul ţării, aproape de Germania. Investiţia iniţială a fost de circa 3 miliarde de dolari, arată AFP.

Alături de SUA, Marea Britanie şi Ucraina, Polonia se opune cu fermitate operaţionalizării gazoductului Nord Stream 2 pentru că se tem că, dacă ar începe să funcţioneze, ar oferi Rusiei şi mai mult control asupra livrărilor de gaz către Europa. Acum UE pune problema înlocuirii gazelor Ruse pentru că există pericolul ca Moscova să sisteze livrările.

Nord Stream 2 este o conductă de 1.200 km pe sub Marea Baltică, care ar  transporta gaz de pe coasta Rusiei, lângă Sankt Petersburg, până la Lubmin, în Germania. Împreună cu Nord Stream 1, cele două conducte ar putea livra 110 miliarde de metri cubi de gaz în Europa în fiecare an, adică peste un sfert din toate gazele pe care ţările Uniunii Europene îl folosesc anual, conform datelor citate de BBC. Conducta nu are încă o licenţă de funcţionare, iar sancţiunile occidentale aplicate Rusiei au lovit direct acolo. Subsdiara germană a gazoductului Nord Stream 2 şi-a închis operaţiunile, după cum a scris cotidianul New York Times. Anunţul a venit în prima zi din luna martie, la aproape o săptămână după ce Germania a semnalat că renunţă la planurile pentru proiectul de 11 miliarde de dolari care a fost deja finalizat, în contextul invaziei lui Putin în Ucraina. Operatorul gazoductului Nord Stream 2 AG, controlat de ruşi prin Gazprom, are sediul în Elveţia.