ZF Agropower. Mesaj pentru autorităţi: Creşteţi fermierii existenţi! Nu finanţaţi sere de la A la Z, ci tehnologia din sere, şi oferiţi subvenţie pentru energie, altfel nu va produce nimeni legume în sezonul rece
În 2020, România a produs în sere, solarii şi în câmp 2,3 milioane de tone de legume, fiind între primii zece jucători din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.
Serele profesionale cu înaltă tehnologie, alături de acordarea unor subvenţii pentru acoperirea creşterii preţurilor energiei electrice şi a gazului, ar trebui să fie una dintre priorităţile autorităţilor pentru a opri declinul suprafeţelor de legume cultivate în sere şi solarii din ultimii ani, care a dus la importuri masive iarna, a fost una dintre concluziile ediţiei din 7 martie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi de Profi.
„Olanda a reuşit să crească sectorul acesta de producţie de legume cultivate în sere, finanţând tehnologia şi finanţând costurile cu energia, pentru că 60% din preţul unei tomate produse în sezonul rece reprezintă încălzirea. (…) Asta trebuie să înţeleagă autorităţile române: creşteţi fermierii existenţi! Nu finanţaţi sere de la A la Z, ci tehnologia din sere, şi oferiţi subvenţie pentru energie, dar în acelaşi timp ajutaţi-i pe oameni să acceseze fonduri europene pentru a-şi face panouri solare, că altfel nu va produce nimeni legume în sezonul rece“, a spus Lengel Csaba, CEO al Sere Transilvania, singurul producător de sere din România.
Mihai Chesnoiu, acţionar al Sere Chesnoiu din judeţul Olt, susţine că este nevoie de o subvenţie pentru energie pentru producţia în extrasezon în sere şi solarii. „De asemenea, trebuie să investim mult în energie regenerabilă.“
România are o suprafaţă de 4.500 de hectare ocupată de sere şi solarii, în care s-ar putea produce fără probleme legume iarna. Însă costurile foarte mari de producţie, mai ales cele din iarna trecută (gaz mai scump - încălzire mai scumpă, energie electrică mai scumpă - iluminat mai scump), i-au făcut pe unii dintre fermieri să bată în retragere şi nu au plantat ori au făcut-o în cantităţi mici, în anumite perioade. Dar, declinul nu s-a produs acum, ci imediat după 1990, căci statele vestice, şi nu numai, cu care România concurează la raft produc mai ieftin datorită subvenţiilor şi în lipsa competitivităţii fermierii români au renunţat. Astfel, acum, la nivel naţional mai sunt puţin peste 300 de hectare de sere, faţă de circa 2.000 de hectare în perioada comunistă.
„Ungaria are de patru ori mai multe hectare decât România pe care sunt sere şi solarii, având o populaţie la jumătate faţă de a noastră şi, mai interesant, au câmpie mai puţină decât are România“, menţionează Lengel Csaba.
În plus, Mihai Chesnoiu, care cultivă legume şi în câmp şi în spaţii protejate, susţine că este mai provocator să produci legume în câmp şi mulţi cultivatori s-ar orienta către sere şi solarii, dar sunt limitaţi de costul structurilor şi de diversitatea schemei de cultivare şi de suprafaţă.
„Legumicultura a mers la limita supravieţuirii de câţiva ani încoace, doar 2015 şi 2018 au fost ani cu producţii reuşite, pentru că măsurile luate pentru sector nu se găsesc în profitul şi dezvoltarea noastră“, precizează Chesnoiu.
Lengel Csaba consideră că ar fi o şansă pentru revitalizarea sectorului prin accesarea fondurilor europene prin noul Plan Naţional Strategic, ce va începe din 2023, dar trebuie simplificată procedura de aplicare pentru fonduri europene pentru că din cauza birocraţiei mulţi dintre fermieri nu pot accesa bani.
În 2020, România a produs în sere, solarii şi în câmp 2,3 milioane de tone de legume, fiind între primii zece jucători din UE, arată datele Eurostat.