CCR a respins sesizările de neconstituţionalitate făcute de USR şi AUR la legea de desfiinţare a SIIJ

CCR a respins, miercuri, cele două sesizări făcute de USR şi AUR la legea pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Deciziile au fost luarte cu unanimitate de voturi.

CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 54 de deputaţi şi de 26 de senatori aparţinând grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvaţi România şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.

De asemenea, judecătorii constituţionalişti au respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 35 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale partidului Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Social Democrat, precum şi de 5 senatori aparţinând grupului parlamentar al partidului Alianţei pentru Unirea Românilor.

Senatul a adoptat, la sfârşitul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

În urmă cu o săptămână, proiectul a fost aprobat şi de Camera Deputaţilor. „Aduce normalitate în sistemul judiciar”, spunea deputatul PNL Cristina Trăilă. USR anunţă că va ataca legea la CCR.

Guvernul a aprobat iniţial proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ. Cauzele şi posturile vor fi preluate de alte instituţii, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Potrivit purtătorului de cuvânt, cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale administrativă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie parchetelor competente care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate aflate în arhiva Secţiei să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de Secţia de urmărire penală şi criminalistică începând cu data desfiinţării secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.

Dan Cărbunaru a mai arătat că în ceea ce priveşte competenţele, acestea vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi curtea militară de apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

„Parchetele de pe lângă curţile de apel pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală în situaţia în care, alături de magistraţi, sunt cercetate şi alte persoane, doar dacă din motive temeinice privind buna desfăşurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Proiectul aprobat de Guvern mai conţine reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi condiţiile pentru desemnare în cadrul acestei secţii şi în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel.