ZF Economia Verde. Radu Ciocoiu, Raiffeisen Bank: Responsabilitatea băncilor este să susţină producţia locală de alimente prin finanţarea relocării capacităţilor de producţie care anterior erau în afara României

Autori: Alina-Elena Vasiliu , Alexandra Matei 14.03.2022

Astăzi, în contextul european pe care îl parcurgem, are loc conversia de la un sistem de evaluare care se concentra exclusiv pe profitabilitate la o abordare care vizează şi impactul social şi de mediu.

Preocuparea faţă de subiectul risipei ali­men­tare trebuie amplificată în contextul geopolitic actual, deoarece creş­terile de preţ la petrol sau gaze naturale vor impacta şi sectorul alimentar. În aceste condiţii, o atenţie mai mare la problema risi­pei alimentare ar putea să compenseze o parte din efectele negative ale îngustării accesului la unele dintre resursele na­turale, este de părere Radu Ciocoiu, director executiv, Corporate banking la Raiffeisen Bank.

„În general, risipa alimentară presupune o pierdere de valoare, pentru că produsele nu mai pot fi comercializate, fiind degradate sau expirate. Presupune, de asemenea, o pierdere de resurse. Făcând legătura şi cu impactul asupra mediului, presupune şi o contribuţie în amprenta de carbon, care nu îşi mai regăseşte valoarea economică“, a spus Radu Ciocoiu la video­conferinţa ZF Economia verde dedicată risipei alimentare.

Astăzi, în contextul european pe care îl parcurgem, are loc conversia de la un sistem de evaluare care se concentra exclusiv pe profitabilitate la o abordare care vizează şi impactul social şi de mediu.

„Atât pandemia, cât şi situaţia geopolitică din regiune au scos în evidenţă limitările modelului de dezvoltare anterior – multe dintre verigile de pe lanţul de producţie şi logistic erau distribuite într-un mod care poate genera riscuri supli­mentare pentru accesul populaţiei la pro­duse alimentare. Respon­sa­bilitatea unei instituţii financiare, asumată de Raiffeisen Bank, este de a susţine producţia locală prin finanţarea relocării capa­ci­tăţilor de producţie care anterior erau în afara României. Ne dorim să contribuim la eficientizarea lanţurilor logistice şi de creare valoare în agricultură şi industria alimentară.“

Potrivit lui Radu Ciocoiu, esti­mă­rile europene privind impac­tul finan­ciar pe care îl are risipa ali­men­tară arată că Uniunea Europeană pierde anual apro­xi­mativ 30 de miliarde de euro din cauza necombaterii acestei pro­bleme.

Combaterea risipei alimentare face parte integrantă din agenda de sustenabilitate a UE. Majoritatea covârşitoare a susţinerii venite din partea UE va fi influenţată în viitorul apropiat de respectarea unor principii de tip ESG de către companii.

„De mulţi ani discutăm de faptul că România exportă materii prime şi zona de procesare este subdezvoltată. Deficitul de materii prime implicate direct sau indirect în industria alimentară poate să ne reconcentreze atenţia pe modul în care sunt organizate modelele de business.“

În ultimii ani, o parte din verigile de pe lanţul de creare valoare care erau în alte ţări decât România au fost relocate la noi în ţară, preocupându-se şi de subiectul de securitate alimentară.

„Ne dorim să contribuim la optimizarea spaţiilor de depozitare. În ultimii ani am finanţat o serie de astfel de obiective, care acum se dovedesc a fi extrem de utile.

Ne-am uitat foarte mult la eficienţa de ope­rare şi alocare de resurse eficiente, care ar fi diminuat pier­derile de materii prime sau energetice“, a mai spus Radu Ciocoiu.