ZF Special. ”Germania nu s-a făcut vinovată de nici un act de agresiune”, spunea Ribbentrop pe 2 septembrie 1939, după atacul Poloniei. Care sunt asemănările între situaţia actuală din Ucraina şi ce scriau ziarele româneşti în septembrie 1939, după invadarea Poloniei de către Germania, care a marcat începutul Celui De-Al Doilea Război Mondial

♦ România a primit zeci de mii de refugiaţi polonezi, civili şi militari, în septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, eveniment care marchează începutul celui de-al doilea război mondial ♦ În contextul actual al invadării Ucrainei de către Rusia şi al celor peste 500.000 de refugiaţi ucraineni care au trecut prin România în ultima lună, dar şi al comparaţiei făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski între situaţia actuală şi începutul celui de-al doilea război mondial, Ziarul Financiar a consultat relatările din principalele ziare ale României din 1939, pentru a vedea asemănările şi deosebirile cu situaţia actuală, dar şi ce s-a întâmplat în România după invazia germanilor în Polonia ♦ Istoricul Adrian Cioroianu, care este şi director al Bibliotecii Naţionale (unde se găsesc arhivele ziarelor româneşti), a răspuns demersului ZF şi a comentat primele pagini ale ziarelor Universul şi Timpul din septembrie 1939, cele mai mari ziare (private) ale României din acea vreme ♦ „Din păcate, războiul care a început la 1 septembrie 1939 a condus la căderea Poloniei şi deja devenise un război european până la finalul lunii septembrie. Ştim deja, în anii următori, că lucrurile s-au complicat, după ce Japonia a atacat America în 1941. În 1940 a căzut Franţa, ceea ce a fost dezastruos pentru România, pentru că Franţa era principalul nostru partener strategic. În acel moment s-a prăbuşit şi România Mare, pentru că Rusia a ocupat Bucovina şi Basarabia în iunie 1940. Pe urmă, în vară, Ungaria a primit o parte din Transilvania, iar în septembrie am pierdut în favoarea Bulgariei Dobrogea de Sud“, a spus Adrian Cioroianu. (Adelina Mihai)

Timpul, 4 septembrie 1939

ATUNCI

Ziarul Timpul din 4 septembrie 1939 relata evenimentele din 2 septembrie, la o zi după invazia Germaniei în Polonia. Pe prima pagină au fost publicate telegramele agenţiilor de presă Havas (Paris), DNB (Berlin), PAT (Varşovia). Şi agenţia Reuter (astăzi Reuters) relata evenimentele din acea perioadă.

„Vorbim de a doua zi de război, de 2 septembrie 1939. România era neutră la momentul invaziei Germaniei în Polonia în 1939. În articolul central Anglia şi Franţa dau un ultimatum ca armata germană să se retragă. Evident, nu s-au retras. Pentru că România era neutră, era o grijă foarte mare a ziarelor de a da informaţii verificate“, spune Adrian Cioroianu.

Ziarul Timpul din 4 septembrie relatează evenimentele din 2 septembrie, cel mult din dimineaţa de 3 septembrie. „Iar acest lucru este valabil pentru toate ziarele din acea vreme. Ziarele erau principala sursă de informare în acea perioadă, când existau doar ziare şi radio, iar foarte puţină lume avea radio“, a mai spus Cioroianu.

Harta de pe prima pagină din Timpul din 4 septembrie 1939 ilustrează locurile în care au avut loc bombardamentele aeriene ale germanilor în Polonia, pe unde au intrat trupele germane şi unde au avut loc lupte.

„Relatările sunt relativ echilibrate, vedem şi punctul de vedere german şi punctul de vedere polonez. Este o mare diferenţă între ce spun unii şi ce spun alţii. Germanii spun că au avansat conform planului, polonezii spun cât au distrus din armata invadatoare“.

Poziţiile Marii Britanii şi Franţei erau, de asemenea, tratate ca subiect de primă pagină.

„Astăzi Franţa este – din fericire şi Franţa şi Germania – sunt şi purtătorii noştri de cuvânt, ai celor din Uniunea Europeană. Ceea ce nu era cazul evident atunci. În 1939, România nu prea se mai putea baza pe nicio alianţă concretă, dar măcar să ne legăm speranţele că Franţa va rezista în caz de război, pentru că principalul aliat strategic al nostru atunci era Franţa. Şi când, în anul 1940, a căzut Franţa, imediat s-a prăbuşit şi România Mare“.

ACUM

Site-urile de ştiri, social media şi televiziunile sunt principalele mijloace de informare din 2022 şi, de aceea, poziţiile statelor în ceea ce priveşte invazia Rusiei în Ucraina au fost prezentate mult mai rapid.

„Într-o situaţie asemănătoare cu 1939, dacă am fi fost neutri, cred că am fi fost chiar mai rău, pentru că în zona noastră, din păcate, neutralitatea e o iluzie. Istoria nu se repetă, dar dacă azi am fi fost în situaţia de atunci cred că ne era cel puţin la fel de rău. Peste un an de la apariţia acestor ziare România mare nu mai exista, nici nu ne putem da seama de asta citind primele pagini din acea vreme“, a mai spus Cioroianu.

ATUNCI

Într-un ton neutru, pe 4 septembrie 1939, a fost prezentată reacţia ţărilor din jur – Italia, Bulgaria, Ungaria şi Turcia – care au decis, la acel moment, să fie neutre în războiul dintre Germania şi Polonia.

ACUM

În 2022, NATO a început să livreze arme defensive Ucrainei încă din timpul pregătirii invaziei. Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Olanda, Germania, Polonia, dar şi România au furnizat ajutoare Ucrainei după începerea conflictului, iar ulterior Uniunea Europeană a impus sancţiuni economice drastice Rusiei. Poziţiile statelor au fost prezentate public încă din 24 februarie 2022, prima zi de invazie a Rusiei în Ucraina.

Poziţia României, 24 februarie 2022

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejaţi în faţa oricărei potenţiale agresiuni. România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! (...) Suntem în permanentă legătură cu partenerii noştri din NATO, din UE şi SUA“.

Poziţia Franţei, 24 februarie 2022

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: „Franţa condamnă ferm decizia Rusiei de a începe războiul în Ucraina. Rusia trebuie să îşi încheie imediat operaţiunile militare“.

Poziţia Marii Britanii, 24 februarie 2022

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: „Sunt îngrozit de evenimentele oribile din Ucraina. Preşedintele Putin a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii lansând acest atac neprovocat asupra Ucrainei. Regatul Unit şi aliaţii noştri vor răspunde decisiv.“

Poziţia Germaniei, 24 februarie 2022

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Putin nu ar trebui să subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra toţi membrii. Acest lucru se aplică în mod expres partenerilor noştri NATO din ţările baltice, Polonia şi România, Bulgaria şi Slovacia“.

ATUNCI

O asemănare din septembrie 1939 cu ceea ce s-a întâmplat în zilele noastre în Ucraina este articolul din stânga paginii de pe 4 septembrie: „Nu faceţi cumpărături exagerate“, un comunicat al Primăriei Capitalei.

„Vedem, şi atunci, şi acum, o încercare a autorităţilor de a linişti populaţia, pentru că orice panică la nivelul populaţiei afectează mai multe etaje. Unii vor ieşi să cumpere marfă în exces, alţii îşi vor pune probleme legate de ce se întâmplă cu pământul lor, cu culturile lor agricole, iar alţii vor încerca să evite încorporarea“, a mai spus Cioroianu.

ACUM

Zvonurile lansate pe reţelele sociale şi preluate de televiziuni privind creşterea preţurilor carburanţilor au condus la crearea unor cozi nejustificate la benzinării pe 9 martie 2022.

Nicolae Ciucă, premierul României, pe 10 martie 2022: „Am activat, încă de aseară, instituţiile de control şi verificare a situaţiei generate de creşterea nejustificată a preţurilor la carburanţi. (...) Statul român are obligaţia de a-şi proteja cetăţenii, de a proteja economia, mai ales în această perioadă complicată, provocată de invazia militară rusă în Ucraina. Nu voi permite nimănui să profite de această situaţie pentru ca, din lăcomie sau din alte motive, să încerce să destabilizeze economia ţării şi viaţa cetăţenilor“.

Totodată, tot în această lună, românii au cumpărat în exces ulei de teamă că nu vor mai găsi acest produs pe rafturile magazinelor în următoarele luni, ceea ce a determinat unele lanţuri de supermarketuri să impună limite la achiziţia acestor produse.

Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, 12 martie 2022: „România produce suficiente  alimente pentru a asigura necesarul de consum al populaţiei. Suntem în dialog cu producătorii, distribuitorii şi comercianţii, monitorizăm în permanenţă situaţia stocurilor şi nu există niciun fel de motiv de îngrijorare. De aceea îi rog pe români să nu se lase atraşi în spirala informaţiilor alarmiste“.

Universul, 17 septembrie 1939

ATUNCI

Articolul „Atitudinea Rusiei sovietice faţă de Polonia“ preia un comentariu al unei agenţii germane de presă care comenta, la rândul ei, un articol din ziarul Pravda din Moscova. „O deosebită senzaţie a produs în cercurile politice neutre din Berlin chestiunea ce anume atitudine se aşteaptă din partea Rusiei, curând“, se menţionează în materialul datat pe 15 septembrie şi publicat de ziarul Universul pe 17 septembrie 1939.

„Într-un fel, se anunţa că Rusia ar putea fi interesată să ocupe o parte din Polonia. Iar acest lucru este reflectat în articol prin specificarea «interesului deosebit de mare pe care Moscova îl are pentru ruşii albi şi ucrainenii din Polonia». Ucrainenii erau în estul Poloniei de atunci şi ruşii albi erau cei din Belarus.  Practic, articolul spunea că sovieticii ar putea interveni în Polonia pentru că nu pot să stea indiferenţi la soarta ucrainenilor şi a ruşilor albi din Polonia. Şi asta arată de ce armata sovietică se mobilizase la frontiera de vest a Rusiei. Frontiera de vest a Rusiei era de fapt frontiera lor cu Polonia şi în zilele următoare au intrat în Polonia“, a mai spus Adrian Cioroianu.

ACUM

Vladimir Putin, 24 februarie 2022: „Scopul acestei operaţiuni este de a proteja oamenii care, de opt ani de zile, se confruntă cu umilinţa şi genocidul săvârşit de regimul de la Kiev. În acest scop, vom încerca să demilitarizăm şi să denazificăm Ucraina, precum şi să îi aducem în faţa justiţiei pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv împotriva cetăţenilor Federaţiei Ruse“.

ATUNCI

Spre deosebire de prima pagină din aceeaşi zi din Timpul, în ziarul Universul nu se mai vorbeşte despre „eventualii“ refugiaţi, ci despre o certitudine că vor fi refugiaţi, chiar dacă în text este prezentat acelaşi comunicat al guvernului.

„Universul era ziarul cu cel mai mare tiraj din România la acea vreme. Era cel mai important ziar şi avea pretenţia că are cele mai noi informaţii disponibile“, a mai spus Cioroianu.

ACUM

Dincolo de măsurile luate de autorităţi la graniţele prin care vin refugiaţi ucraineni în România, mii de voluntari, oameni de business şi ONG-uri s-au implicat în oferirea de sprijin pentru ucrainenii care au fugit din calea războiului. Crucea Roşie, Habitat for Humanity, World Vision, dar şi oameni de afaceri precum Ştefan Mandachi (lanţul de restaurante Spartan), Cristina Săvuică (firma de recrutare Lugera), precum şi companii de servicii medicale private (Regina Maria, Enayati Medical City) s-au implicat în sprijinul refugiaţilor care au venit în România.

ATUNCI

Editorialul din ziarul Universul de pe 17 septembrie 1939 vorbeşte despre măsurile luate de guvern pentru a-i sancţiona pe comercianţii care majorează nejustificat preţurile şi care implică, printre altele, plafonarea preţurilor la unele alimente. În editorial se atrage atenţia asupra faptului că, de multe ori, măsurile menite să îi „sancţioneze pe cei răi“ ajung „să ocolească adevăraţii vinovaţi“ şi ar putea să îi afecteze pe comercianţii cinstiţi.

ACUM

Peste 5.000 de benzinării au fost verificate, iar amenzile date de Ministerul Afacerilor Interne pentru creşterea nejustificată a preţului carburanţilor au fost de câteva milioane de lei, a spus Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al guvernului. Staţia MOL de la Beiuş, care a vândut carburant la preţul de 11 lei per litru şi care a devenit virală pe reţelele de socializare, a fost amendată cu 35.000 de lei.

Totodată, marile lanţuri de supermarketuri (Kaufland, Lidl, Carrefour) au limitat achiziţia de ulei, după ce pe reţelele sociale au apărut imagini cu oameni care au cumpărat acest produs în exces.

Timpul, 17 septembrie 1939

ATUNCI

"La frontiera româno-polonă s-au luat măsuri ca trecerea eventualilor refugiaţi din Polonia să se facă în conformitate cu regulile neutralităţii şi cu interesele naţionale româneşti”, scria pe prima pagină din Timpul de pe 17 septembrie 1939. „Eventualii“ refugiaţi din Polonia care ar trece prin România vor fi sprijiniţi  cu „azil impus de sentimentele de umanitate“, militarii străini care ar trece frontiera vor fi dezarmaţi iar cei care au avut funcţii politice vor fi trimişi să stea în anumite localităţi, arată o decizie a „preşedinţiei de Consiliu“, adică a premierului României, publicată pe prima pagină din ziarul Timpul din 17 septembrie 1939.

„Prima pagină din 17 septembrie 1939 este strict legată de evoluţia conflictului, la acel moment Franţa şi Anglia intraseră în război, iar noi ne păstram neutralitatea. Ziarul de pe 17 reflectă, de fapt, informaţiile din data de 15. Ziarul nu avea de unde să ştie, dar, practic, în ziua de 17, Polonia era deja atacată din două părţi: germanii au atacat dinspre vest, iar sovieticii dinspre est. Se vorbea despre eventualii refugiaţi la două săptămâni de la începutul războiului, spre deosebire de situaţia din prezent, când au apărut primii refugiaţi în România la trei zile de la conflict“, a mai spus Adrian Cioroianu.

Pe lângă refugiaţii civili, demnitari polonezi – inclusiv preşedintele Poloniei de atunci – şi militari au venit în România şi chiar tezaurul polonez a traversat România în acea perioadă.

ACUM

Peste 500.000 de ucraineni au intrat în România în perioada 24 februarie – 19 martie 2022, iar 82.000 au rămas pe teritoriul României, potrivit datelor Poliţiei de Frontieră. Guvernul a dat mai multe ordonanţe de urgenţă pentru alocarea de fonduri de sprijin pentru refugiaţii ucraineni, care au prevăzut, printre altele, sprijin pentru cazare, masă, şcolarizare, acces la sistemul de sănătate şi posibilitatea de a lucra în România fără permis de muncă.

Dacă în 1939 refugiaţii polonezi erau controlaţi la vamă în vederea dezarmării, în 2022 refugiaţii ucraineni sunt controlaţi la vamă, iar serviciile secrete sunt în alertă.

Poliţia de Frontieră Română, 13 martie 2022: „În data de 12.03.2022, în jurul orei 17.00, la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, s-au prezentat pentru a intra în România doi cetăţeni ucraineni (soţ şi soţie) cu un autoturism înmatriculat în Ucraina. (...) În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri (9 ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate (peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 de euro)“.

ATUNCI

„Lupte grele se dau şi în jurul oraşului Lwow. Corespondentul din Berlin al ziarului Berlinske Tidende din Copenhaga anunţă că în capitala Reichului se crede că după căderea Lwowului se va putea constitui un nou guvern polonez care ar fi dispus să negocieze cu Germania“, arată un fragment din articolul ziarului Timpul de pe 17 septembrie 1939.

Lwow, Liovul de astăzi, era la acea vreme pe teritoriul polonez, iar astăzi a fost şi una dintre ţintele atacului Rusiei în Ucraina, ţară de care aparţine oficial din 1991.

„Până la urmă au cedat polonezii, că nu au avut ce face. Liovul era sub atacul Germaniei în ziarul din 17 septembrie 1939 şi nu se ştia că ruşii vor intra şi ei dinspre est. La acea dată, Varşovia încă rezista, chiar dacă se dădeau lupte grele în împrejurimile Varşoviei, chiar ulterior a fost cucerită Varşovia şi a căzut. La momentul 17 septembrie 1939 şi Franţa şi Anglia sunt în război împotriva împotriva Germaniei“, a mai spus Cioroianu.

ACUM

Kiev, Lvov, Harkov, Mariupol sau Odesa se numără printre oraşele atacate în ultima lună de ruşi în Ucraina.

ATUNCI

Concentrările de rezervişti nu vor afecta activitatea agricolă, anunţă guvernul în 1939.

„Suntem în septembrie, iar România era la acea vreme un stat preponderent agrar, pentru care muncile de toamnă erau extrem de importante. Deşi armata română începea concentrările, se dădeau asigurări că munca agricolă nu va suferi. Aceste informaţii erau menite mai degrabă să calmeze populaţia“, a mai spus Adrian Cioroianu.

ACUM

Pe 24 februarie 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, au apărut mai multe informaţii conform cărora serviciul militar obligatoriu s-ar reintroduce în România.

În acest context, Ministerul Apărării a dezminţit aceste „fake news“, într-o postare din aceeaşi zi, pe pagina de Facebook a instituţiei: „Atenţie la informaţiile false!  (...) În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005. Potrivit acestui act legislativ, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2). Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii (art. 3). Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situaţia decretării uneia dintre cele trei stări menţionate mai sus“.

Universul, 20 septembrie 1939

ATUNCI

Editorialul din Universul de pe 20 septembrie 1939, la trei săptămâni de la invazia Germaniei în Polonia, vorbea despre o hotărâre a guvernului grec adoptată şi în România şi care interzicea ofiţerilor să se căsătorească „cu femei din alt neam ori din altă rasă“. În România, măsura se aplica atât ofiţerilor, cât şi corpului diplomatic.

„(…) solidaritatea de neam, cea mai puternică armă, (…) n-ar fi fost perfectă dacă am fi continuat să admitem căsătoriile mixte, cari în cazul cel mai bun constituie o diminuare a dârzeniei naţionale, iar în celelalte cazuri constituie o influenţă nefastă pe care ţările au experimentat-o în mod dureros de amar“, arată editorialul din Universul.

„Ceea ce mă îngrijorează pe mine este că se vorbeşte în termeni de rasă. Aici mă gândesc că nu ar putea fi decât vorba despre căsătoriile cu evrei, nu cred că are legătură cu refugiaţii polonezi. Asta înseamnă că România se apropia, din păcate, de punctul de vedere german din această perspectivă“, a mai spus Adrian Cioroianu.

ACUM

Patriarhul Kirill al Moscovei, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse şi un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a spus că paradele gay au făcut parte din motivul războiului din Ucraina, potrivit CNN.

„Conflictul din Donbas este despre o respingere fundamentală a aşa-ziselor valori care sunt oferite astăzi de cei care pretind puterea mondială. «Testul» este dacă ţara voastră este dispusă să organizeze parade ale mândriei gay. Pentru a intra în clubul acelor ţări, este necesar să se organizeze o paradă a mândriei gay. Nu pentru a face o declaraţie politică, «suntem cu voi», nu pentru a semna niciun acord, ci pentru a organiza o paradă homosexuală. Şi ştim cum oamenii rezistă acestor solicitări şi cum această rezistenţă este înăbuşită cu forţa“, a spus Kirill în timpul unei predici la Moscova.

ATUNCI

„Sforţările eroice ale soldaţilor poloni de a apăra ultimul petec de pământ al patriei lor sunt impresionante, dar lipsite de scop miliar“, arată articolul din 23 septembrie 1939 din Universul, care relata situaţia de pe fronturi din 18 septembrie 1939.

„Harta arată clar, intraseră dinspre URSS ruşii şi am devenit vecini cu ei în nordul României, iar dinspre vest intraseră germanii, iar între ei mai era un coridor în care mai era armata poloneză, deci încă mai aveau loc lupte la acea dată“, spune Adrian Cioroianu.

ACUM

Ucraina rezistă, iar preşedintele ucrainean Zelenski caută sprijin internaţional, cel mai recent apel fiind către Israel. Zelenski vrea să negocieze cu Putin şi a spus că, dacă încercările de negociere eşuează, acesta va fi începutul celui de-al treilea război mondial.

ATUNCI

Cinci persoane au murit în urma unei explozii în satul românesc Crisciatic, ca urmare a faptului că un avion a lăsat să cadă „probabil din greşală“ două bombe (menite, de fapt, să bombardeze o localitate poloneză).

„Probabil că era vorba de un avion german, însă nota din ziar este disproporţionat de mică. Dacă s-ar întâmpla asta acum, impactul în media ar fi mult mai mare, au murit totuşi cinci oameni“, a mai spus Cioroianu.

ACUM

Pe 13 martie 2022 o dronă de mici dimensiuni, de fabricaţie sovietică, a căzut în judeţul Bistriţa, la câteva zile după ce o altă dronă, de dimensiuni mai mari, a traversat pentru trei minute teritoriul României şi ulterior a ajuns până în Croaţia, unde s-a prăbuşit într-un parc. „Încercăm şi noi, împreună cu ceilalţi, să descoperim ce s-a întâmplat. Sigur, nu este responsabilitatea României, însă aici aceste lucruri pot să fie accidente, dar pe de altă parte pot să facă parte din războiul de propagandă. (...) Aceste drone ar putea fi doar pretexte că ar fi posibil şi altceva“, a spus Vasile Dîncu, ministrul apărării, citat de Digi24.