România s-a îndatorat accelerat în pandemie iar războiul nu vine cu relaxare. Ratele şi dobânzile plătite extern cresc. Mediul public şi privat au plătit în 2021 rate şi dobânzi externe de 86 de miliarde de euro, dublu faţă de cât au plătit în 2008-2009, la debutul crizei anterioare

Autor: Răzvan Botea 27.03.2022

Dar şi PIB-ul este dublu.

Serviciul datoriei externe, adică ratele împrumuturilor externe plus dobânzi, comisioane etc., a ajuns în 2021 la 86 de miliarde de euro, un nivel record, dublu faţă de nivelul de la începutul crizei din 2008-2009, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Datoria publică externă este formată atât din datoria privată, cât şi din datoria publică. Totuşi, şi PIB-ul a crescut. De plidă, PIB-ul exprimat în euro a crescut din 2012 până în 2021 (zece ani) cu 80% - de la 133,7 mld. euro la 239,6 mld. euro. Iar serviciul datoriei externe a crescut, în aceeaşi perioadă, cu 68%, de la 51 mld. euro la

86 mld. euro. Ceea ce este de observat însă e că statul se împrumută mai agresiv de pe pieţele externe, ponderea împrumuturilor statului în totalul datoriei externe crescând cu şapte puncte procentuale, în ultimii doi ani, până la 40% din totalul datoriei. Cum inflaţia va ajunge spre 10% în aprilie-mai, iar dobânzile la titlurile de stat sunt la jumătate, este greu ce crezut că populaţia va mai împrumuta statul sau că băncile comerciale vor mai arunca cu dolari şi euro în sediul guvernului, la dobânzile de acum. Deci pieţele externe vor fi ţintite din ce în ce mai mult de ochii flămânzi ai guvernului care are deficite foarte mari şi trebuie să împace, cu puţinii bani pe care-i are, şi sănătatea şi pandemia şi educaţia şi pensiile şi, iată, acum, şi povestea cumplită a războiului de la graniţă.

„Problema cu datoria externă este să poată fi finanţat serviciul datoriei. Nu au fost probleme anul trecut. Aceasta este principala preocupare, ca atât statul cât şi companiile, să se împrumute în valută ca să ramburseze datoria“, explică Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Statul s-a împrumutat puternic în pandemie, iar datoria publică a ajuns de la o treime din PIB la final de 2019 la aproape 50% din PIB în 2021. Dacă nu ar fi fost inflaţia atât de ridicată, datoria statului creştea la peste 50% din PIB, unul dintre nivelurile de avarie. „Inflaţia reduce datoria publica în PIB. Vedem că datorită creşterii inflaţiei, când raportam datoria la PIB-ul nominal, aceasta este la sub 50% din PIB. PIB-ul nominal include şi creşterea preţurilor. Am avut inflaţie şi un leu stabil, care împreună au menţinut datoria externă transformată în lei la un nivel constant“, explică Adrian Codirlaşu.

Datoria externă, care include atât datoria mediului privat, cât şi datoria publică a crescut în ultimii doi ani, de la 106 miliarde de euro la final de 2019 la 137 de miliarde de lei euro în ianuarie 2022, deci o creştere cu aproape 30%. Cea mai mare parte din această creştere a venit însă din împrumuturile statului, pentru că acum 4,5 euro din 10 euro datoraţi extern aparţin statului. În urmă cu doi ani, doar o treime din datoria externă a României era a statului şi două treimi era datorie privată.

Pentru perioada următoare, este de aşteptat ca datoria publică a României să continue să crească, la fel şi ratele dobânzilor, este de părere Codirlaşu.

„În contextul războiului din Ucraina s-a creat aversiune la risc, prin urmare ratele de dobândă au crescut peste tot. Mai ales la dolar, Fed (banca centrală a SUA – n. red.) a început ciclul de majorare a ratei de dobândă. Dobânzile plătite pentru datoria externă vor creşte.“

De asemenea, după un deficit bugetar de 20 de miliarde de euro în 2020 şi 16 miliarde de euro în 2021, guvernul şi-a construit bugetul pentru 2022 pe un deficit de 14-15 mld. de euro. Cu toate acestea, crede Adrian Codirlaşu, probabil că finanţele statului vor încheia 2022 într-o situaţie mai proastă, pentru că războiul va veni cu cheltuieli suplimentare.

„Datoria publică o să tot crească, probabil deficitul bugetar va fi mai mare decât cel anticipat, din cauza războiului - programe de suport guvernamentale sau preţuri mai mari la energie, cheltuieli militare mai mari. Toate acestea vor conduce la creşterea deficitului bugetar.“

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, datoria externă a României a ajuns la 137 de mld. de euro în ianuarie 2022, în creştere cu 2,8 miliarde de euro faţă de decembrie 2021. Dintre aceştia, datoria publică deţine 61 de miliarde de euro.

Datele de la Ministerul de Finanţe arată că datoria publică totală, atât cea internă, cât şi cea externă, era de aproximativ 115 miliarde de euro (577 mld. lei) la finalul lui 2021, pe metodologia europeană de calcul a datoriei guvernamentale, care exclude creditele garantate de stat.

Astfel, gradul de îndatorare publică exprimat ca pondere în PIB a fost, la finalul anului trecut, de 48,9%, la un PIB estimat la 1.179 mld. lei. Este un nivel mai mic decât limita maximă admisă pentru ţările europene (60% din PIB, prin Tratatul de la Maastricht) şi cu mult mai mic decât al altor state europene, care ajung şi la peste 180% din PIB cu datoria publică, cum este cazul Greciei. Cu toate acestea, sunt de părere economiştii, pentru o economie încă mică, cum este cea a României, este recomandat un nivel mai mic al datoriei publice, pentru că, odată trecută de o bornă, datoria publică devine o povară pentru creşterea economică.