Culisele celui mai mare conflict dintre statul român şi industria de IT - proiectul cloudului guvernamental din bani de la PNRR. Care este miza scandalului şi de ce s-au radicalizat mesajele companiilor private de IT, care au ajuns să acuze direct statul că minte. „Nu se dă un tun, ca la eRomânia, ci se va bloca digitalizarea pe 20-30 de ani”.

Autor: Adrian Seceleanu 23.03.2022

De câteva săptămâni încoace relaţiile dintre, pe de o parte, liderii formali şi informali ai digitalizării statului - ministerul de resort, Autoritatea de Digitalizare (ADR), SRI şi STS - şi de cealaltă parte cele mai importante voci din industria locală de software şi IT s-au deteriorat până la nivelul la care şefi de companii au ajuns să le spună direct, în public, reprezentanţilor statului că prezintă minciuni - o escaladare a limbajului care părea de neimaginat pentru o industrie cunoscută pentru dorinţa de a-şi prezenta problemele mai degrabă discret, în spatele uşilor închise. În centrul scandalului se află un proiect de care se vorbeşte de ani de zile în România - de creare a unei platforme de cloud guvernamental - dar care, la fel ca mai toate proiectele de IT ale statului s-a blocat pentru o lungă perioadă.

Acum acest proiect de cloud guvernamental a devenit brusc o urgenţă, pentru că ar urma să fie finanţat cu bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Pentru că şi de această dată lucrurile au întârziat foarte mult proiectul care stabileşte detaliile derulării proiectului de câteva sute de milioane de euro ar urma să fie trecut prin ordonanţă de urgenţă, proiectul aflându-se în perioada de consultare publică. De ce s-a ajuns la această tensiune, care aminteşte de începutul anilor 2000 când şefii HP, IBM şi ICL atacau împreună în public dorinţa statului de a extinde un contract din sănătate cu americanii de la Compaq? De ce se discută atât de mult despre un subiect atât de tehnic, arid? E vorba de sutele de milioane de euro - aproape o jumătate de miliard de euro - pentru construcţia centrelor de date?
ZF a stat de vorbă cu mai mulţi reprezentanţi ai unor companii locale de IT, familiari cu detaliile proiectului şi cu discuţiile purtate cu reprezentanţii statului, şi care, cu condiţia păstrării anonimatului, au fost de acord să ofere detalii despre istoricul şi miza conflictului.