Europenii şi lumea întreagă au ajuns să mănânce preţul războiului dintre Rusia şi Ucraina pe pâine. În Polonia, presa se întreabă dacă nu cumva pâinea cea de toate zilele va ajunge să coste cât un litru de benzină. Făina s-a scumpit cu 30% într-o singură lună

Albania nu este la capătul lumii, dar este una dintre cele mai sărace ţări europene şi simte am­plificat şocurile din eco­nomia globală. Luna aceasta, capitala ţării a fost zguduită de proteste de amploare contra scumpirilor, monopolurilor din economie şi opacităţii din administraţie. Uleiul s-a scumpit cu 30% într-o săptămână, iar carburanţii la benzinării cu 40%.

Premierul Edi Rama a dat vina atunci pentru creşterile de preţuri pe războiul din Ucraina şi insistă pe această idee. Guvernul său a introdus şi măsuri de control al preţurilor. Acum, Rama face inspecţii periodice la magazinele de pâine pentru a-i asigura pe consumatori că nimeni nu creşte preţurile doar pentru a specula un moment dificil şi afacerile că guvernul nu le va majora impozitele.

Dar la începutul invaziei ruse din Ucraina cea mai mare asociaţie a brutarilor din ţară a avertizat că n-au încotro şi vor majora preţurile pâinii pentru că rezervele lor de grâu şi făină se epuizează rapid, iar guvernul nu are nimic în rezervele sale.

Albania importă de obicei 50% din grâul con­sumat din Ucraina şi mai ales din Rusia. Răz­boiul a tăiat accesul la aceste surse. Albania are cel mai mic procent de teren arabil din Europa şi o productivitate agricolă foarte mică. Anul acesta, şi o criză energetică contri­buie la creşterile de preţuri. Nivelul extrem de re­dus al apei în lacurile de acumulare a para­li­zat hidrocentrale, iar Albania este obligată astfel să importe energie scumpă. Guvernul a in­trodus stare de urgenţă energetică încă din octombrie.

Dar ce se întâmplă în această ţară este doar unul din exemplele de probleme pe care le pot crea războiul ruso-ucrainean, penuriile de materii prime cauzate de pandemie şi de ca­priciile climei - secetă, îngheţ târziu sau timpuriu, inundaţii - şi de managementul politic prost.

Protestele şi complicaţiile politice şi sociale apărute pe fundalul scumpirilor alimentelor, mai ales ale pâinii, se înmulţesc. Iar unele ţări, chiar dezvoltate, recurg la măsuri protecţioniste.

Ultima dată când un asemenea val de scumpiri a măturat lumea săracă a rezultat ceea ce astăzi este cunoscut ca Primăvara arabă, o serie de proteste în state sărace care au avut ca rezultat schimbări de regimuri uneori nu spre o democraţie mai puternică.

Grav acum este că şocurile războiului din Ucraina lovesc în state sărace care încă nu şi-au revenit din criza provocată de pandemia de Covid-19, după cum scrie The Wall Street Journal.

Spre exemplu, în Beirut, capitala Libanului, preţul unui sac cu făină a crescut pe piaţa neagră cu peste 1.000% de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Pâinea este aliment tradiţional şi social acolo, iar brutăriile sunt un fel de instituţii, unele cu o istorie de peste un secol care au supravieţuit unui război civil, unei crize financiare crunte şi pandemiei.  Noul val de scumpiri ameninţă acum aceste afaceri.

WSJ povesteşte despre o brutarie mică, dar cu tradiţie, care a majorat preţurile cu 50% şi vinde doar pe comandă şi cu banii jos. Libanul a fost cuprins de febra protestelor Primăverii arabe în 2011 şi de atunci ţara trece printr-o criză politică, economică, financiară şi de guvernare aproape continuă.

În statele magrebiene - Algeria, Maroc şi Tunisia - se anunţă o furtună perfectă. Şocurile războiului din Ucraina se suprapun peste şomaj persistent, nemulţumire socială şi secetă.

Acum, creşterile de preţuri şi penuriile au condus la izbucnirea unor proteste ale pâinii în Irak, Sudan şi Sri Lanka. Vârful valului de inflaţie încă nu a fost atins şi de aceea sunt de aştepat noi turbulenţe sociale.

În Orientul Mijlociu, situaţia este agravată de Turcia şi Iran, care au restricţionat exporturile de alimente către Irak, potrivit unor surse irakiene, citate de The New Arab. Irakul se bazează pe importurile de cereale din Rusia deoarece producţia internă este limitată de o secetă acutizată de barajele de pe cursurile de apă din ţările vecine Turcia şi Iran.

În Egipt,  guvernul a fixat preţurile pâinii, alimentul de bază al săracului. Acolo, pâinea este subvenţionată, la fel ca în multe state arabe. Această ţară este cel mai mare importator de grâu din lume, iar 80% din importuri veneau din Rusia şi Ucraina.  

Pâinea mai scumpă stârneşte nelinişte şi în Europa. În Polonia,  făina s-a scumpit cu 30% într-o singură lună, iar presa se întreabă când va ajunge pâinea cea de toate zilele să coste cât un litru de benzină. Brutarii au avertizat că războiul din Ucraina le afectează drastic costurile. Iar preţurile cresc la mai toate alimentele, inclusiv la carne, chiar şi la cea de porc, care până acum a fost mai ieftină. Şi în Cehia cea mai mare asociaţie a brutarilor a anunţat, din nou, că făina se scumpeşte. Preţurile sunt duble faţă de acum un an. De aceea, spun brutarii, exporturile ar trebui limitate, chiar dacă Cehia este  autosuficientă la producţia de făină şi este în mod tradiţional un exportator.

Slovenia nu importă cereale din Rusia sau Ucraina, dar şi acolo guvernul a pus problema sistării exporturilor de grâu. Presa ungară scrie despre scumpiri şocante ale pâinii, deşi guvernul a plafonat preţurile anumitor alimente. Până şi în Belgia brutarii avertizează că pot urma explozii de scurtă durată ale preţurilor pâinii.