Lecţii de business. Michaela Türk, Mihai Eminescu Trust: Am reuşit să oprim sau chiar să inversăm tendinţa de depopulare din satele săseşti. Mulţi s-au mutat în zonă şi pentru că au auzit de noi

♦ Circa 12 milioane de euro, finanţări neramburabile atrase, au fost investite în ultimii 20 de ani de către fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) în peste 1.300 de proiecte concentrate mai ales în satele săseşti din sud-estul Transilvaniei.

În urma acestor proiecte, sate precum Viscri au ajuns printre cele mai căutate destinaţii turistice locale, atragând în comunităţi ameninţate cu depopularea noi investitori. Continuitatea demersului şi ajustarea acestuia la nevoile reale ale respectivelor comunităţi sunt câteva dintre sfaturile pe care le dă Michaela Türk, manager de dezvoltare şi planificare proiecte în cadrul MET, celor care vor să ducă mai departe modelul dezvoltării durabile.

Acţiunile fundaţiei au pornit chiar de la o situaţie cu care s-a confruntat actuala preşedintă a MET, Caroline Fernolend. Crescută în Viscri, Fernolend şi familia sa au fost martorii depopulării masive a acestei regiuni la începutul anilor ‘90.

„Caroline a ales să rămână alături de familia ei în satul pe care l-au construit strămoşii ei“, spune Michaela Türk, manager de dezvoltare şi planificare proiecte în cadrul MET, la Lecţii de business, emisiune realizată de ZF alături de First Bank. Acest exod a adus o nouă comunitate lipsită de legătura emoţională cu patrimoniul cultural pe care l-a găsit în aceste sate. Ruptura a generat o nevoie de acţiuni. „Atunci Caroline a început să caute, să testeze cât mai multe soluţii pentru a păstra cât mai mult din această moştenire. Aşa a luat fiinţă în anul 2000 MET România“.

„Misiunea este de a revitaliza aceste comunităţi prin restaurarea şi integrarea multiculturală a locuitorilor şi integrarea economiilor locale.“

Din acel moment, MET a reuşit să implementeze peste 1.300 de proiecte şi să aducă investiţii de 12 milioane de euro, toate din finanţări nerambursabile. Iar rezultatele s-au văzut, proiectele care au vizat satele săseşti fiind poate primele iniţiative de economie circulară aplicate la scară mare în România. „Un cuvânt cheie este că am reuşit să avem continuitate în aceste comunităţi, o continuitate care însemnat foarte multă muncă, a unei echipe mici.“

Iniţativele fundaţiei s-au sprijinit însă pe proiecte economice. Este vorba despre Livada Mălâncrav, o afacere cu suc de mere certificat ecologic, şi Experience Transylvania, o platformă pe care sunt agregate 32 de case de oaspeţi, printre care şi Conacul Apafi, care propun o experienţă turistică foarte diferită faţă de reţeta all-inclusive.

„Dacă iniţial am început cu salvarea clădirilor şi formarea de meşteri, cu timpul ne-am dat seama că fără a răspunde unor nevoi de bază ale comunităţii, nu vom reuşi pe termen lung. Investiţiile noastre se referă şi la ateliere educaţionale, şi la formare profesională. În 2005, nu ştiam că puneam în funcţiune un mecansim al economiei circulare, dar acesta a fost scopul, cum facem să folosim cât mai eficient resursele locale?“

Mai departe, ideea livezii de meri, de exemplu, nu a fost doar administrarea unei plantanţii de pomi fructiferi, ci de a crea locuri de muncă şi de a reinvesti profiturile în sat. „Din experienţă şi din provocările pe care le-am întâlnit, am învăţat că doar restaurarea clădirilor nu înseamnă dezvoltare pentru comunităţi. Principiile dezvoltării durabile sunt de a dezvolta în egală măsură partea socială, de mediu şi economică a societăţii. Doar o clădire, o cetată fortificată în mijlocul unui sat fără a avea susţinerea şi încrederea localnicilor rămâne doar un obiectiv restaurat, cu rezultatele punctuale, nu ceva ce generează un impact pe termen pe lung.“

Astfel, proiectele se aleg alături de comunitate, oamenii fundaţiei ies din birou, iar implementarea acestora se face cu parteneri locali. „Următoarea etapă este să capacităm aceşti oameni din comunitate să preia şi să dezvolte proiectele pe care noi le lansăm. Îi susţinem pe localnici să-şi înfiinţeze un PFA, să lucrăm alături de ei şi să-i consiliem ca ei în câţiva ani să devină de sine stătători. Ideea nu este ca turismul, de exemplu, să devină domeniul principal de activitate aici. Nu vrem să dezvoltăm aceste sate în destinaţii dependente de turism exclusiv, ele trebuie să aibă o alternativă. Agricultura şi produsele locale sunt o alternativă.“

Astfel, numărul de turişti a crescut an de an, iar dacă înainte de pandemie majoritatea erau străini, acum românii sunt tot mai interesaţi de experienţe autentice. Uneori, chiar prea interesaţi. „Am redirectţionat turiştii de la Viscri, care se confrunta cu o suprasaturaţie înainte de pandemie. O comunitate de 400 de persoane ajunsese să aibă 40.000 de vizitatori.“

Michaela Türk mai precizează că astfel de iniţative pot fi replicate în alte zone ale ţării, dar intervenşia trebuie să fie progresivă, adaptată la puterea de schimbare a locului respectiv.  

„Nu toate comunităţile sunt pregătite să accepte sau să facă faţă unor proiecte de investiţii foarte mari şi de a gestiona ce rămâne în urma acestor investiţii. Abordarea progresivă ajută comunităţile se dezvolte în acelaşi ritm. Impactul pe termen lung este mai mare şi se asigură şi acea continuitate.“

Iar rezultatul este că tendinţa de depopulare de la începutul anilor 90 a început să se schimbe. Viaţa la ţară a redevenit actuală.

„Dacă nu am inversat-o, măcar am reuşit să o oprim, să o menţinem pe loc şi în unele cazuri chiar am inversat această tendinţă de depopulare. În acest context pandemic, foarte multe familii şi-au cumpărăt case în aceste sate în care lucrăm şi mulţi au confirmat că s-au mutat şi datorită proiectelor pe care le-am derulat noi“, a mai precizat Michaela Türk.

5 Lecţii de business de la  Michaela Türk

► Lecţia 1: Doar restaurarea unor clădiri nu aduce dezvoltarea unor comunităţi.

► Lecţia 2: Continuitatea este obligatorie în modelul de dezvoltare durabilă.

► Lecţia 3: Decide proiectele de dezvoltare alături de comunitatea din care faci parte.

► Lecţia 4: Implementează proiectele cu parteneri locali. Apoi dă-le proiectele în administrare.

► Lecţia 5: Dacă vecinului îi este bine şi ţie îţi va fi bine.