ZF Agropower. Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România: „Cum s-a făcut programul «Primul Siloz» pentru cultivatorii de cereale, ar trebui să vorbim şi despre primul depozit de cartofi“

Autor: Florentina Niţu 25.03.2022

Revitalizarea sectorului de cultivare a cartofilor pentru consum, care a fost în declin în ultimii cinci ani, poate avea loc numai dacă se investeşte în depozitare.

Astfel, este necesar un program de tipul «Primul Siloz», care să fie, de fapt, «Primul Depozit», consideră Romulus Oprea, preşedintele Fede­raţiei Naţionale Cartoful din România. „Cum s-a făcut programul «Primul Siloz» pentru cultivatorii de cereale, ar trebui să vorbim şi despre primul depozit de cartofi, care poate să schimbe poziţia fermierului român pe piaţă şi să nu vândă doar imediat după recoltare, ci şi să păstreze marfa şi să o vândă mai târziu“, a afirmat Romulus Oprea în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

El a adăugat că acest program este necesar pentru că s-au schimbat obiceiurile de consum, iar piaţa cere constanţă, pe care producătorii nu o pot susţine, pentru că nu sunt toţi ca­pi­talizaţi şi nu pot face investi­ţii mari. Acesta a com­pletat că dacă în urmă cu câţiva ani consumatorii îşi cum­părau cartofi toamna şi îi depozitau în beci, iar apoi aveau toată iarna, în prezent merg constant la super­market, chiar şi cei din oraşele mai mici, şi cumpără cantita­tea de care au nevoie, circa 1-3 kg. Astfel, dacă produ­cătorii români nu pot păstra cartofii – perisabili – în con­diţii optime, se importă o canti­tate însemnată pentru a satisface cererea.

Programul «Primul Siloz» a apărut în anul 2009. Ministerul Agri­cul­tu­rii a licenţiat atunci depozite pentru ce­reale ce aveau o ca­pacitate totală de 11 mi­lioane de tone, unde producătorii puteau să-şi depună marfa, potrivit informaţiilor publi­cate de ZF la mo­mentul repectiv. În urma depozi­tării, fermierii primeau un certificat cu care mergeau la bancă pentru a-şi lua un îm­prumut cu garanţii de stat pentru a face inves­tiţii, fără să fie presaţi de nevoia de a vinde pro­ducţia ca să-şi continue activitatea. Înainte de a avea unde depozita marfa, ei o vindeau la recoltare, când era cel mai mic preţ în piaţă, pentru că oferta era mare.

În toamna anului 2020, Adrian Oros, fostul ministru al agriculturii, a anunţat un amplu proiect ce preve­dea crearea unei reţele de opt depo­zite regionale, strategice, în valoare de 750 mil. euro, care urma să fie fi­nanţat prin PNRR, însă nu s-a materializat. Anul acesta a revenit din nou în atenţie la începutul anului 2022, datorită Asociaţiei Compa­niilor de Distribuţie de Bunuri din România. „Avem semnale că acum se vor face investiţii cu sprijin de la Mi­nisterul Agriculturii, chiar şi să facem multiplicare in vitro, să scurtăm perioada de producţie a sămânţei. (...) Producţia de cartofi a scăzut şi din cauza lipsei materialului de plan­tare, pentru că 10% din producţia totală la hectar e influ­enţată de sol şi 50% e influenţată de sămânţă, iar noi nu mai avem multă producţie, ci multiplicăm maximum 600 de hectare de cartofi de  sămânţă pe an“, a mai spus Oprea.

Recent, Adrian Chesnoiu, actua­lul ministru al agriculturii, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai cultivatorilor de cartofi din ţară pentru a discuta mă­suri de sprijin pentru acest sector, inclusiv elaborarea unui program naţional de susţinere a producţiei de cartofi.  Potrivit lui Oprea, suprafaţa cultivată în 2021 cu cartofi pentru con­sum a fost de circa 26.500 de hectare, la jumătate faţă de anul 2013, pentru că acum şi costurile de producţie sunt ridicate, de peste 30.000 de lei/hectar.

Mai multe detalii pe zf.ro

„Trebuie să produci marfă de calitate, comparabilă şi competitivă cu ce se produce în afară, pentru că din 2007 suntem în competiţie directă cu marii producător din vestul Europei. Polonia a găsit soluţii de-aşi susţine producţia şi nu doar la cartofi. (...) Cred că trebuie să ne gândim şi la micro irigaţii pentru acest sector, nu doar la sisteme de sute de mii de hectare irigate pentru cultivatorii de cereale“, a menţionat Oprea.

Fermierul a mai afirmat că în zona tradiţională de cultivare a cartofilor pentru consum, în judeţele Braşov, Harghita şi Covasna, au apărut tineri fermieri foarte bine pregătiţi şi cu aplombul specific vârstei, care au făcut cooperative şi investiţii la comun şi unii dintre ei sunt deja prezenţi în supermarketuri cu brandurile lor.

„Însă, chiar dacă produci nu eşti sigur că poţi valorifica marfa pe piaţa internă la un preţ bun, care să-ţi genereze un profit minim, pentru că nu ai depozite specializate şi asta ar fi o mare durere a noastră. În plus, acum nu se mai poate produce un hectar de cartofi la un preţ rezonabil cu o producţie bună fără irigaţii. (...) Eu produc cartofii anul acesta cu 1,1 lei/kg, iar consumatorul îi cumpărăcu 3-4 lei şi când apare un sughiţ pe piaţă se arată cu degetul către fermier, ca şi cum el a crescut preţul“, a mai spus Oprea.