Certificat verde pentru business
În primăvara anului 2020, în perioadă de lockdown, ne uitam la cifre şi încercam să estimăm costurile unei crize de sănătate care se afla la început şi nu ştiam cât avea să dureze.
Cât va pierde businessul? Câte locuri de muncă se vor pierde? Cum va arăta economia la finalul acestei crize? Doi ani mai târziu, pandemia e încă în vieţile noastre, deşi „oficial“ am scăpat de restricţii, este mai uşor de gestionat şi de înţeles, dar turbulenţele nu se opresc. Contextul actual e din nou plin de incertitudine, nesiguranţă cu semne de întrebare la care nimeni nu are răspuns cât timp tancurile din oraşe nu aduc decât distrugere şi haos economic.
Martie 2022, cu un conflict militar la graniţele României, readuce în prim-plan aceleaşi trăiri din martie 2020.
Ce poate face businessul? Poate, la fel ca în martie 2020, să caute resurse pentru a merge înainte. Încrederea devine din nou elementul cheie în România, în condiţiile în care suntem aproape de zona de conflict. Businessul trebuie să funcţioneze pentru a demonstra că normalitatea va învinge. Capacitatea de adaptare din ultimii doi ani devine cheia pentru următorii ani.
Criza sanitară nu a fost până la urmă un dezastru pentru business, iar cifrele finale, consolidate, din 2020 arată că firmele au rămas în picioare, cu rezultate de multe ori record.
Top 1.000 cele mai mari companii din România a pierdut doar 1% din vânzări, soldul câştigului net are 500 mil. lei în plus, iar numărul de angajaţi este constant.
Firmele din top 1.000 generează 45% din cifra de afaceri totală din economie, 775 mld. lei (158 mld. euro) în 2020, în scădere cu 1% faţă de 2019.
Peste 800.000 de firme au depus bilanţul pentru 2020, iar 600.000 dintre aceste firme au o cifră de afaceri mai mare ca zero.
Datele centralizate de ZF arată că în România sunt 570.000 de firme cu afaceri de până la 1 milion de euro, alte 26.000 de companii care au anual între 1 milion de euro şi 10 milioane de euro şi 4.000 de firme care trec de 10 milioane de euro anual.
Per total, doar 50 mld. lei (10 mld. euro) s-au evaporat în 2020, anul pandemiei de COVID-19, din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România, o scădere de doar 2,6% faţă de 2019, arată datele de la Registrul Comerţului. Deşi primele estimări din perioada de lockdown indicau o scădere de cel puţin 20% a cifrei de afaceri din economie, reaşezarea rapidă a mediului de business a dat peste cap toate prognozele.
Blocajele au fost depăşite rapid de multe companii din România, iar 2020 s-a transformat într-un an cu creşteri neaşteptate pentru firme de curierat, firme de servicii medicale, retaileri de materiale de construcţii, magazine din comerţul alimentar, magazine online. Scăderile au fost mari în turism, pe piaţa transportului aerian, dar şi în HoReCa, dar chiar şi pe aceste pieţe au fost nişe cu creşteri. Mai mult, ponderea turismului în businessul românesc este extrem de redusă. Un studiu recent realizat de Ibis arată că cifra de afaceri totală a hotelurilor din România este de doar 570 mil. euro, comparabilă cu rulajul Coca-Cola HBC România.
Datele din 2020 arată că firmele au raportat profituri nete în creştere, iar pierderile s-au redus. Astfel, cu un profit net total de peste 150 mld. lei şi o pierdere netă totală de 42 mld. lei, în economie a rămas un sold net (calculat ca diferenţă dintre profit şi pierderi) de peste 110 mld. lei, cel mai ridicat nivel atins vreodată. Mai mult, marja netă a urcat la 6,7%, iar 2020 devine din perspectiva câştigurilor cel mai bun an de după 1989 încoace.
Când am început să lucrăm la cea de-a V-a ediţie a Top 1.000 cifrele din primul an al pandemiei ne dădeau speranţa că, indiferent de loviturile primite, businessul rămâne în picioare. În numai o lună contextul s-a schimbat radical, la fel cum s-a întâmplat şi în martie 2020. Incertitudinea, teama se aşază iar pe umerii fiecăruia dintre noi. Dar poate tocmai capacitatea de adaptare incredibilă din ul-timii doi ani devine cheia pentru ce urmează. Trebuie să repornim businessul, spuneam în martie 2020. Trebuie ca businessul să îşi vadă de drum, cu încredere, spunem în martie 2022.
La ce ne uităm? La cifre. Ridicăm un pod peste timp. Unde eram acum 20-30 de ani şi ce direcţii de dezvoltare avem pentru următorii 30 de ani.