ZF Produs în România. Mircea Todoran, Telemea de Ibăneşti: Estimăm afaceri de 20 de milioane de euro în acest an. Tot timpul trebuie să ne gândim la investiţii, să creăm produse noi, tot ce ne cere piaţa. Vindem cea mai mare parte din producţie, 90-92%, pe piaţa locală. Targetul este să ajungem să vindem 30% din producţie pe pieţe externe
♦ Compania a finalizat anul trecut o nouă fabrică la Reghin, o investiţie de 8,5 mil. euro. În industria noastră dacă nu investim şi ne oprim din investiţii din anumite motive, rămânem în spate ♦ Negociem la sânge preţurile la materii prime, ambalaje, cu transportatorii, este o degringoladă totală astăzi în piaţă, ne-am propus nişte ţinte pe care vrem să le atingem.
Compania Mirdatod Prod, care deţine brandul Telemea de Ibăneşti, a finalizat anul trecut cu afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro.
„Anul trecut a fost un an foarte greu, principalele motive fiind pandemia şi evoluţia preţurilor la materii prime, evoluţie într-un ritm în care nu am mai putut bugeta nimic. Am terminat anul într-o revoluţie a preţurilor, tot timpul ne-am ocupat de negocieri. Cred că am muncit în 2021 mai mult ca cinci ani din anii anteriori. Am reuşit să supravieţuim, să stăm pe piaţă şi să creştem“, a declarat Mircea Todoran, co-fondatorul companiei care deţine brandul Telemea de Ibăneşti, în cadrul emisiunii Produs în România, realizată de ZF în parteneriat cu MasterBuild Logistic Park. Antreprenorul a fondat compania Mirdatod Prod în urmă cu aproape 26 de ani alături de fratele său David Todoran. La începutul anului trecut a finalizat o investiţie într-o fabrică nouă la Regin, judeţul Mureş.
8,5 milioane de euro a investit în noua fabrică la Reghin
„Am ajuns la peste 8,5 milioane de euro investiţie în această fabrică. În industria noastră, dacă nu investim şi ne oprim din investiţii din anumite motive, rămânem în spate. Tot timpul trebuie să ne gândim la investiţii, să creăm produse noi, să mergem în pas cu „moda“, cu evoluţia produselor, a preţurilor, cu tot ceea ce ne cere piaţa. Producem caşcaval, produse acidofile, smântână, mozzarella“.
Compania vinde în prezent circa 90-22% din producţie pe piaţa locală.
„Vom pune accent pe partea de export. Vrem să accelerăm aceste discuţii pe care le avem şi sperăm ca într-un final să devenim exportator de produse lactate, să nu fie România doar importator, să putem să ieşim pe pieţe externe cu produsele noastre, asta este o prioritate pentru noi şi cred că în scurt timp vom începe proiectele noastre. Ne gândim să vindem în comunitatea europeană şi în ţările arabe, dar şi la alţi potenţiali clienţi“.
Compania a finalizat anul trecut cu afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru acest an a bugetat afaceri de 20 de milioane de euro.
„România, ca ţară sigură NATO, are oportunitatea să iasă pe pieţe externe. Să devenim prima ţară exportatorare de cereale, de ulei şi chiar de brânzeturi. Ţelul nostru este să ajungem ca 30% din producţie să o vindem pe pieţe externe, la asta lucrăm acum, întâlniri, târguri internaţionale, discuţii, care acum sunt în faza de discuţii, dar vor urma şi businessuri“. Brandul Telemea de Ibăneşti este produs înregistrat pe sisteme de calitate europene. „Este un mare avantaj pentru noi, încercăm să avem deschidere mai bună în toate discuţiile cu clienţii noştri. Este un renume pentru noi şi pentru România acest brand“.
Legat de evoluţia pieţei de lactate, antreprenorul spune că vede o creştere, dar nu una mare. „Cred că va fi o creştere, dar nu una mare, preţurile sunt în continuă ascensiune, lumea va fi mai precaută mai ales în risipa care era până acum în industria alimentară. Va fi creştere pentru că lumea s-a învăţat să mănânce sănătos în ultima perioadă. Nu ştiu ce se va întâmpla când lumea rămâne fără bani în buzunar, asta îi va constrânge“.
Antreprenorul spune că acum nu se mai pot face previziuni mai mult de două luni.
„Un ambalaj pe care îl cumperi azi cu un leu mâine poate să fie 2 lei. Avem probleme cu clienţii în negocierile preţurilor de vânzare, negociem la sânge preţurile la materii prime, ambalaje, cu transportatori, este o degringoladă totală astăzi în piaţă, ne-am propus nişte ţinte pe care vrem să le atingem, cu toate impedimentele“
Compania nu cumpără nimic din Ucraina sau Rusia, însă antreprenorul susţine că este posibil ca furnizorii de inputuri să aibă la bază şi produse de acolo. „Războiul din Ucraina se va reflecta ca o undă de şoc în toate zonele industriale, nu ştiu de unde cumpără furniziorii cartonul, plasticul, sunt ferm convins că va ajunge această undă la noi“
Continuă investiţiile: nu avem nicio reţinere să accesăm fonduri europene
„Am depus un proiect european în decembrie, vom avea o vizită de la AFIR pentru evaluarea proiectului, avem în pan investiţii de 2 milioane de euro în creşterea capacităţii de producţie, unele modernizări, acoperirea tuturor suprafeţelor de acoperiş cu panouri fotovoltaice să ne producem energia, mărirea spaţiului de depozitare. În funcţie de banii europeni şi proiectele care se vor lansa vrem să luăm tot ceea ce se poate, avem deschidere pentru tot ceeea ce se poate, nu avem nicio reţinere să accesăm fonduri europene“
El mai spune că are în plan să construiască ori să amenajeze clădirele pe care le deţine ca viitoare depozite.“S-au mărit preţurile la construcţii, sunt grele construcţiile astăzi, avem clădiri ce se pliază ca depozite frigorifice şi atunci cred că le vom amenaja pe acelea în funcţie de situaţia care va exista în momentul aprobării proiectului“
Continuă angajările
„Este necesar să angajăm forţă de muncă pentru a creşte cifra de afaceri cu care să putem produce, ambala, livra, exporta aceste produse. Forţa de muncă există în România, nu există forţă de muncă calificată în domeniul nostru, este nevoie de şcoli tehnice, profesionale pentru industria alimentară. Ministerul Învăţământului să organizeze cursuri de calificare, industria alimentară se confruntă cu lipsă de specialişti, încercăm să calificăm cât mai mulţi oameni“.
România ar trebui să susţină industria alimentară, agricultura, în acelaşi mod cum este suţinută în ţările dezvoltate din Europa. „Dacă vom ajunge să fim egali cu restul agricultorilor europeni vom fi competitivi fără cea mai mică problemă, românii au făcut tot ce le stă în puţină, dacă vor fi ajutaţi prin subvenţii vom fi mai competitivi“.