Mediul de business este un exemplu. Trebuie să urmărim ca modernizarea statului să ducă la efectele sociale pe care le aşteptăm în educaţie, sănătate, infrastructură. Ce spun şefii Deloitte, BCR, Carrefour, Impetum Grup, Regina Maria, Altex, International Alexander, Ursus, Federaţia hotelieră, REI Finance Advisors
Liderii de business trebuie să îşi asume rolul de a promova idei, politici care să ducă la utilizarea cât mai eficientă a banilor publici astfel încât societatea să crească per ansamblu. Doar în acest mod putem opri drama demografică. Păstrarea talentelor în ţară este una dintre cele trei teme identificate de ZF ca piloni de bază pentru creşterea din următorii 30 de ani alături de investiţii şi de susţinerea capitalului privat românesc în ţară şi peste graniţe.
„În perioada următoare este foarte important rolul social pe care îl au companiile, un rol social care merge inclusiv spre modernizarea statului. Dacă ne uităm înapoi cu 30 de ani vedem o evoluţie extraordinară a mediului de business. Statul a evoluat şi el, dar poate că nu cu aceiaşi termeni. Trebuie să avem această responsabilitate socială prin intermediul impozitelor pe care le plătim, să avem grijă ca modernizarea statului să ducă la efectele sociale pe care le aşteptăm: educaţie, sănătate, infrastructură, administraţie publică“, a spus Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex, a doua cea mai mare companie antreprenorială din România, în cadrul videoconferinţei Top 1.000 cele mai mari companii din România. Rezerva de oxigen de business.
Evenimentul ZF a fost susţinut de Deloitte, Bucharest Real Estate Club, Theda Mar, Impetum Group, Credit Europe, Philip Morris Romania şi REI.
În urmă cu 30 de ani, în 1992, la recensământ, România atingea nivelul de vârf demografic: 22,8 milioane de locuitori. Vedem, 30 de ani mai târziu, că cea mai importantă resursă pierdută de România este resursa umană.
„Drama demografică a României este reală. Datele sunt dramatice pentru 2021. Avem 68.800 de naşteri, cu 15% mai puţin decât 2019, e cel mai mic număr de naşteri înregistrat în ultimii 91 de ani în România“ a spus Fady Chreih, CEO al Regina Maria.
Exodul românilor în afara graniţelor se vede şi în bilanţul companiilor din România, efectivele de salariaţi din business, de 4,6 milioane de oameni în 2008, nu au mai fost atinse nici în perioada de boom din 2018-2019. În companiile locale lucrează 4,1 milioane de oameni, 23% dintre ei în cadrul firmelor din Top 1.000. Astfel, deşi businessul a recuperat şi chiar a depăşit indicatorii financiari de după criza economică din 2008-2009, nu a recuperat resursa umană.
„Dacă investim în educaţie şi punem la dispoziţia antreprenorilor educaţie, totul revine în beneficiul modului în care facem business. Credem foarte mult în educaţie, inovaţie, antreprenoriat. Cu orice putem, vom susţine antreprenorii din România. Trebuie să continuăm să contribuim la dezvoltarea conceptului gândit şi fabricat în România pentru ca noua generaţie să aibă un context de a rămâne“, a spus Sergiu Manea, CEO al BCR.
Problema resursei umane este una dintre principalele provocări ale mediului de business şi în 2022, deşi Roxana Mircea, partener în cadrul REI Finance Advisors arată că sunt fabrici din ţară care încep să îşi plătească angajaţii cu 3.500- 4000 de lei net pe lună în încercarea de a opri exodul în străinătate. Salariul mediu net în România este de 3.700 de lei, dar în fabricile de textile, în industria mobilei şi chiar şi în industria alimentară salariile nu ajung la acest prag.
„Concurenţa actuală este atât între ţări, cât şi între organizaţii, iar noi ca ţară am pierdut în ultimii 30 de ani 3 milioane de cetăţeni. Vedem în studii că mulţi dintre tineri sunt interesaţi de emigrare. Pentru tineri rămânerea în ţară nu este o necesitate, este o alegere la care trebuie să contribuim îmbunătăţind acele zone care, inclusiv din anumite studii Deloitte rezultă a fi de interes maxim pentru ei, pentru educaţia, guvernanţa, oportunităţile economice şi de carieră“, a spus Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România.
Participanţii la dezbaterea de ieri au creionat mai multe direcţii de dezvoltare pentru următorii trei ani, pornind de la tema centrală a Anuarului Top 1.000 cele mai mari companii din România care a identificat trei direcţii de dezvoltare pentru următorii 30 de ani: creşterea businessului antreprenorial şi extinderea lui peste graniţe, păstrarea talentelor în ţară şi investiţiile.
Julien Munch, CEO al Carrefour România, companie aflată între cele mai mari zece firme din România punctează şi el trei elemente importante pentru a face ca următorii 30 de ani să fie mai buni. „Colaborare, inovaţie şi sustenabilitate. Colaborarea îmbunătăţeşte parteneriatul şi împreună impactul este mult mai puternic şi mai durabil în momentul în care ai un partener alături de care poţi creşte şi pe care te poţi baza“, a mai spus managerul Carrefour.
Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova
♦ Suntem într-un moment în care economia este mai puternică decât oricând, companiile sunt lichide, balance sheeturile lor arată foarte bine, sistemul bancar este performant, asta neînsemnând că nu avem motive de îngrijorare. Economia se va deteriora întrucâtva, iar unele dintre aceste semne ţin de nişte cicluri mai lungi în care avem o expansiune a creditului şi o creştere a valorii activelor.
♦ Chiar fără să putem să estimăm impactul crizei fără precedent în ultimii 70 de ani, cred că vom găsi şi de această dată resurse de rezilienţă, de adaptare, de inovare, care ne-au făcut să transformăm adversitatea în oportunitate. Cred că trăim un moment de inflexiune din care pot să rezulte multe lucruri bune: o solidaritate superioară la nivel european, mai ales o nouă încredere faţă de noi, est-europenii, investiţii în comun, accelerarea digitalizării, a tranziţiei energetice, şi adresarea unor vulnerabilităţi pe care dacă nu le conştientizam, le aveam.
♦ Cred că sunt o serie de oportunităţi de atragere a refugiaţilor în câmpul muncii, de atragere a companiilor care se retrag din Rusia şi Belarus, de această scurtare a lanţurilor de valoare şi de redescoperire a României ca o variantă foarte bună de nearshoring pentru businessurile vest-europene. Putem suplini capacităţi care se pierd din cauza războiului în energie, agricultură, sectorul auto, producţie, IT, tranziţia energetică.
♦ Avem nevoie de un leadership la mai multe niveluri, nu doar la nivel public, pentru a creiona acea viziune împărtăşită de toţi actorii relevanţi şi care să fie executată pe baza unei concertări a eforturilor între autorităţile publice, mediul de business, comunitatea academică şi de cercetare, mediile de informare, societatea.
♦ Concurenţa actuală este atât între ţări cât şi între organizaţii, iar noi ca ţară am pierdut în ultimii 30 de ani 3 milioane de cetăţeni. Vedem în studii că mulţi dintre tineri sunt interesaţi de emigrare. Pentru tineri rămânerea în ţară nu este o necesitate, este o alegere la care trebuie să contribuim îmbunătăţind acele zone care, inclusiv din anumite studii Deloitte, rezultă a fi de interes maxim pentru ei, pentru educaţia, guvernanţa, oportunităţile economice şi de carieră.
Sergiu Manea, CEO al BCR
♦ Cred că este important să învăţăm din greşeli, din experienţele mai puţin bune, dar şi din experienţele foarte bune pentru că ele reprezintă oportunitatea de a creşte, de a avea impact şi de a construi sustenabil. Prin dezvoltarea unei societăţi inclusive e foarte important să ţinem cont de problemele cu care ne confruntăm astăzi şi care îşi pun amprenta pe termen lung.
♦ Avem nevoie de educaţie, de răbdare şi de informare pentru că de multe ori refuzăm să credem că schimbarea începe cu fiecare dintre companiile noastre, cu fiecare dintre noi. E nevoie să punem mult accent pe cunoştinţe de educaţie financiară, antreprenorială sau digitală.
♦ Acţiunile pe care le considerăm de mică anvergură joacă un rol esenţial, de la libertatea de exprimare şi combaterea dezinformării la promovarea educaţiei pentru sănătate, la modul în care acţionăm şi colaborăm.
♦ Avem nevoie de un change management la nivelul României în care ţinta sa fie cultura pe care o dezvoltăm. Mediul de business e un exemplu.
♦ Dacă investim în educaţie şi punem la dispoziţia antreprenorilor educaţie, totul revine în beneficiul modului în care facem business. Credem foarte mult în educaţie, inovaţie, antreprenoriat. Cu orice putem, vom susţine antreprenorii din România. Trebuie să continuăm să contribuim la dezvoltarea conceptului gândit şi fabricat în România pentru ca noua generaţie să aibă un context de a rămâne.
♦ Avem elemente absolut uriaşe de potenţial neexploatat, participarea în piaţa forţei de muncă, învăţarea pe timpul întregii vieţi.
Julien Munch, CEO al Carrefour România
♦ Pentru ca următorii 30 de ani să fie mai buni este nevoie de 3 elemente: colaborare, inovaţie şi sustenabilitate.
♦ Colaborarea îmbunătăţeşte parteneriatul şi împreună impactul este mult mai puternic şi mai durabil în momentul în care ai un partener alături de care poţi creşte şi pe care te poţi baza.
♦ Viitorul reprezintă o mentalitate inovativă, iar Carrefour merge cu sloganul: Ia atitudine pentru mâncarea ta, ia atitudine pentru mai bine. (Act for food, act for good).
♦ Având în vedere contextul regional, încă din luna februarie lanţul de magazine Carrefour are parte de o perioadă atipică. Am observat o tendinţă a clienţilor de a face stocuri de alimente la sfârşitul lunii februarie şi început de martie, cauzată de sentimentul de nesiguranţă din urma izbucnirii războiului. Credem că vor fi prioritizate produsele esenţiale, alimentele esenţiale, pentru că avem suficiente resurse.
♦ Clienţii îşi doresc produse locale, produse româneşti, iar Carrefour va continua să furnizeze alimente şi produse care să consolideze amprenta locală.
♦ Carrefour are în plan dezvoltarea amplă în online şi parteneriatul cu serviciul de livrare Bringo.
Andrei Cionca, CEO şi cofondator al Impetum Group
♦ Am trăit criza din 2008 din ambele perspective: din perspectiva unui om care făcuse nişte investiţii şi eram în pragul falimentului personal şi din perspectiva omului de restructurare, a practicianului în insolvenţă care încerca să explice jucătorilor din piaţă faptul că dacă omorâm companii, dacă mergem în faliment, toată lumea va avea de pierdut. Am avut ani de zile în care ne-am străduit să reorganizăm companii, să găsim valoarea care mai exista în acele companii puternic afectate de criza financiară şi prin procedura de reorganizare judiciară să reuşim să le ţinem în viaţă şi să reuşim să le asigurăm o continuitate, să le găsim investitori care să le preia.
♦ Astăzi ne revenim mult mai repede, suntem mult mai rezilienţi la criză, reuşim să comunicăm mai bine şi să diminuăm pe cât putem impactul acestor crize nefericite.
♦ Pentru noi, un rol important în această cunoaştere a crizelor o are şi instrumentul pe care l-am pus în piaţă acum doi ani de zile, este vorba despre Confidex, studiul nostru prin care încercăm să măsurăm semestrial încrederea managerilor români în economie.
♦ Studiul are atât o componentă importantă macro, şi anume cum cred managerii români că va merge în general economia României din punct de vedere al produsului intern brut, al şomajului, al cursului de schimb. Dar ne uităm atent la evoluţia companiei, întrebând managerii cum cred că va fi impactată compania în viitor şi care cred că vor fi prinipalele îngrijorări.
♦ Vom lansa împreună cu BVB acel fond de investiţii destinat companiilor care vor să vină la BVB. Studiul nostru şi concluziile din Confidex ne sunt extrem de utile în percepţia managerilor asupra BVB. Mâine lansăm acest fond de investiţii nou destinat companiilor tinere care vin la BVB. Am avut o discuţie referitoare la oportunitate lansării acestui fond dacă să o facem mâine (astăzi – n. red.) sau să o mai lăsăm şi am decis în unanimitate că acum este momentul pentru că noi credem în România şi credem că este o şansă unică cu care ne întâlnim rar în viaţă.
♦ Invităm managerii şi antreprenorii să răspună la o nouă ediţie a studiului Confidex pe care am lansat-o ieri. La ediţiile anterioare am strâns 1500 de manageri care au răspuns în Confidex.
Fady Chreih, CEO al Regina Maria
♦ Cred că nu trebuie să mai aşteptăm ca statul român să aibă o strategie de ţară, cred că noi ca şi comunitate a oamenilor de afaceri ar trebui să creionăm o strategie de ţară şi cred că avem o oportunitate în acest moment de a fi campionii Balcanilor.
♦ Drama demografică a României este reală. Datele sunt dramatice pentru 2021. Avem 68.800 de naşteri, cu 15% mai puţin decât 2019, e cel mai mic număr de naşteri înregistrat în ultimii 91 de ani în România.
♦ O schimbare de mindset pe care trebuie să o avem în vedere este că trebuie să accelerăm iniţiativele de modernizare a relaţiilor cu instituţiile publice. Cred că trebuie să convingem mai mulţi tineri că merită să rămână în România. Mai cred că avem o oportunitate pentru următorii 30 de ani, o oportunitate să ne dezvoltăm din punct de vedere al infrastructurii.
♦ Piaţa privată de sănătate va creşte şi anul acesta, va fi o creştere moderată de 6-7% anul acesta. Avem o presiune extraordinară pe costuri, focusul jucătorilor din piaţă va fi pe marje în acest an. Anul a început cu o nouă furtună pe costuri, dar şi pe zona de aprovizionare.
♦ Dezvoltarea Regina Maria va continua şi prin achiziţii şi prin dezvoltare greenfield. Avem echipe pe ambele direcţii de dezvoltare.
♦ În ultimii ani vedem spitale de stat unde dacă există manageri competenţi spitalele sunt dotate şi ca infrastructură medicală. Există oaze de excelenţă medicală şi în multe spitale de stat. Anul acesta e anul în care vom dovedi, ca sector de sănătate, rezilienţa sectorului.
Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex
♦ E limpede că mediul de business, indiferent dacă vorbim de companii locale, de companii multinaţionale, a învăţat să se modernizeze, companiile au învăţat despre inovaţie, despre tehnologie, despre dezvoltare.
♦ În perioada următoare este foarte important rolul social pe care îl au companiile, un rol social care merge inclusiv spre modernizarea statului. Dacă ne uităm înapoi cu 30 de ani vedem o evoluţie extraordinară a mediului de business. Statul a evoluat şi el, dar poate că nu cu aceiaşi termeni. Trebuie să avem această responsabilitate socială prin intermediul impozitelor pe care le plătim, să avem grijă ca modernizarea statului să ducă la efectele sociale pe care le aşteptăm: educaţie, sănătate, infrastructură, administraţie publică.
♦ Liderii de business au rolul de a promova idei, politici, de a duce la utilizarea cât mai eficientă a banilor publici astfel încât societatea să crească per ansamblu.
♦ Crizele şterg o listă lungă de companii, mai ales companii locale, companii mai firave, mai mici, care nu rezistă. Aici trebuie să avem grijă.
♦ Economia românească este mult mai solidă, companiile româneşti sunt mult mai capitalizate, au reuşit în 30 de ani să acumuleze capital care să le ofere soliditatea trecerii prin criză.
♦ Criza din 2008-2009 a fost cea mai dificilă pentru noi şi atunci criza ne-a lovit sever. La acea dată, reacţia statului a fost aproape inexistentă. În criza pandemică, statul a reacţionat foarte bine, statele în general au venit cu ajutor pentru forţa de muncă şi pentru sectoarele afectate.
Robert Uzună, vicepreşedinte, Corporate Affairs, Ursus Breweries
♦ În perioada 2018-2020, nu mai puţin de 75% din bugetul nostru de achiziţii a fost direcţionat şi alocat furniorilor din România. Industria berii generează 7.600 de locuri şi în agricultură, iar nu mai puţin de 2 din 11 locuri de muncă din industria berii sunt în acest sector.
♦ În domeniul managementului deşeurilor de ambalaje deja titlurile legate de lansarea sistemului de garanţie-returnare în viitor înseamnă nu mai puţine oportunităţi pentru industria de reciclare în România. Ursus în calitate de acţionar al viitorului sistem este interesat de integrarea acestui sistem de garanţie-returnare la nivel local prin creşterea capacităţii de reciclare.
♦ Ne dorim să avem un partener în Ministerul Agriculturii care să înţeleagă această nevoie din perspectiva mobilizării la adevăratul potenţial al resursei din România pentru că este inadmisibil ca noi să luăm materia primă esenţială în proporţie de doar 60% în anii cei mai buni din România.
♦ Industria berii are în vedere 2 trenduri majore: modificarea obiceiurilor de consum, există o clasă de cosnumatori mai preocupaţi de stilul de viaţă sănătos, există o tendinţă pe care o vedem spre accesarea unor produse cu un nivel de alcool mai jos. Ne-am propus ca la oirizontul 2030, 20% din portofliul nostru să fie din zona de non-alcoolic.
Loredana Apreutese, general manager International Alexander
♦ Avem oameni bine pregătiţi care reuşesc să se adapteze extrem de bine la noile realităţi din piaţă şi cred că acesta este cel mai important atu. Întotdeauna am considerat că resursa umană pe care o avem în România este esenţială pentru mediul de business.
♦ Extinderea în afara ţării este un trend pe care companiile ar trebui să îl ia în considerare mai serios. Achiziţiile sunt reţeta unei creşteri cât mai rapide. Recent am finalizat cu succes două tranzacţii de M&A, achiziţia unei companii de transport şi am preluat operaţiunile din Cehia şi Germania ale unui producător german de componente auto.
♦ Planurile noastre sunt legate de stabilizarea şi integrarea afacerilor pe care am reuşit să le avem în portofoliul holdingului nostru, dar suntem deschişi către oportunităţi de business şi ne dorim să acoperim măcar partea de Balcani şi să continuăm mai departe.
♦ Avem provocări reprezentate de lipsa de predictibilitate, nu avem volume clare de la niciun client, avem o furtună de creşteri de costuri şi vedem o problemă pe resursa umană, care e esenţa în procesul de continuare a businessului. Suntem recunoscători că avem un nucleu de oameni pasionaţi şi profesionişti alături de care construim şi ne antrenăm.
Roxana Mircea, partener, REI Finance Advisors
♦ România e foarte ofertantă pornind de la costuri salariale reduse, resurse şi adăugăm partea de fonduri nerambursabile. Avem schemă de ajutor de stat care acordă 60% din bani pentru 19 judeţe. Avem iar o schemă pentru crearea de noi locuri de muncă, minim 100 de locuri de muncă. Prin PNRR se adaugă fonduri pentru energie. Toate fabricile, hotelurile mari îşi instalează panouri fotovoltaice pentru a produce energie. 50% din ceea ce produc trebuie să meargă în autoconsum.
♦ Suntem la începutul unui ciclu financiar doar POR-Programul Operaţional Regional, prin intermediul celor 8 agenţii de dezvoltare doar IMM-urile vor primi de anul viitor peste 1 miliard de euro. Anul acesta vom depune proiectele. Aş aminti digitalizarea unde avem o alocare de peste 500 de milioane de euro.
♦ Pentru că este menţionat subiectul Ucraina aş vrea să amintesc să deja se lucrează la o schemă de ajutor de stat prin care să acordăm 400.000 de euro fiecărei companii afectate de acest conflict.
♦ Se lucrează la creionarea unor parcuri industriale. Din păcate se fac aceşti paşi mult prea târziu. Noi am trimis în Teleorman în 2012 un investitor mare cu care noi am realizat un proiect mare, o fabrică de biscuiţi la Craiova. Nu s-au instalat. Aş pleda pentru mai mare deschidere din partea autorităţilor, consilii judeţene, departamente de investiţii să fie mai proactive. Sau să ne instalăm departamente de investiţii aşa cum are Polonia.
♦ Zonele cele mai dinamice sunt Braşov, zona de N-V, vorbim de Cluj, Satu Mare, în general tot judeţe bogate
♦ Companiile din România au o mare nevoie de finanţare şi sperăm că autorităţile se vor mobiliza, să deschidă axe.
Călin Ile, preşedinte Federaţia Industriei Hoteliere din România
♦ Cred că turismul are multe de oferit investitorilor pentru că suntem la început de drum din cauză că timp de 30 de ani nu ne-am plasat pe piaţă unde trebuia. Oportunităţile sunt mari - de la necesarul de camere, investiţii în zona hotelieră, la investiţii în divertisment şi în zona balneară. Cred că am arătat în aceşti doi ani prin tenacitatea noastră şi perseverenţa de care am dat dovadă, că turismul merită să ofere sentimentul de încredere investitorilor. Turismul este important pentru sănătatea socială a poporului român.
♦ Din 24 februarie, când s-a declanşat războiul s-au oprit cererile internaţionale, dar a crescut cererea refugiaţilor ucraineni care în primul val au avut resurse să plătească, iar în al doilea val costurile au fost acoperite de companii. Noi ca industrie am încercat să fim alături de ei.
♦ Există şi riscul ca mulţi refugiaţi ucraineni să fie angajaţi pe piaţa neagră de către sectoare precum turism, agricultură sau construcţii pentru că ei nu se gândesc la o angajare pe termen lung. Atunci încearcă să evite acest proces birocratic.
♦ O astfel de situaţie va putea crea o concurenţă neloială pe piaţa de muncă pe care încercăm să o evităm.
Top 1.000 şi importanţa lui în business
♦ Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova: Cele mai mari companii au înregistrat o cifră de afaceri aproape constantă şi pe fondul scăderii costurilor a însemnat o majorare a profiturilor până la un nivel record. Ponderea cifrei de afaceri a companiilor din Top 1.000 în total a rămas la 45%, cu o productivitate dublă, întrucât aceste companii nu angajează decât 23% din forţa totală de muncă. Performanţa companiilor mari în anul crizei pandemice este o sursă foarte importantă de încredere într-un nou ceas de cumpănă şi cred că se vede asta şi în reacţia destul de calmă a pieţelor în contextul actual.
♦ Sergiu Manea, CEO al BCR: Aceste 1.000 de companii au fost coloana vertebrală care a asigurat rezilienţa economiei României în 2020. Businessurile lor au evoluat în această perioadă de constrângere. Celelalte companii au un teren stabil pentru a propune idei şi a crea impact. Sursele de finanţare la care acestea au acces s-au diversificat: de la finanţare bancară până la programe europene, de la family offices până la interese majore ale companiilor mari de a investi şi a dezvolta inclusiv elemente de inovaţie prin parteneriate cu companii mai mici. Insist pe ideea de educaţie.