ZF Economia Verde. Cosmin Moldovan, Carmangeria Sânnicoară: Când am făcut conceptul de magazine cu bistro, am fost şi am vizitat mai multe concepte din Anglia, Germania, Italia. De acolo ne-am inspirat
Compania lucrează acum la dezvoltarea unei aplicaţii în colaborare cu magazinele în care se vând produsele carmangeriei pentru a avea un control mai bun asupra modului în care se vând produsele.
Moldovan-Carmangeria Sânnicoară, o companie cu activitate în industria cărnii, a dezvoltat un model de business pe verticală şi are în plan să continue această strategie, pentru a contribui la reducerea risipei alimentare.
„Noi suntem integraţi pe verticală, avem şi partea de ferme, şi de procesare, şi un lanţ de magazine. Distribuţia o facem cu flota noastră. Încercăm să eliminăm cât putem de mult partea de risipă alimentară“, a spus Cosmin Moldovan, directorul general al companiei, la videoconferinţa ZF Economia verde dedicată risipei alimentare.
El mai spune că lucrează acum la dezvoltarea unei aplicaţii în colaborare cu magazinele în care sunt distribuite produsele carmangeriei pentru a avea un control mai bun asupra modului în care se vând produsele.
„Când am făcut conceptul de magazine cu bistro, am fost şi am vizitat mai multe concepte din Anglia, Germania, Italia. De acolo ne-am inspirat, iar acum produsele care se află aproape de expirarea termenului de valabilitate sunt gătite şi se vând la jumătate de preţ într-un interval scurt de timp.“
Brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară, operat de compania Cosm Fan Carmangerie, pusă pe picioare de familia Moldovan din judeţul Cluj în anul 1994, numără aproximativ 30 de magazine şi a avut afaceri de 93 de milioane de lei în 2020, cu 310 angajaţi.
Businessul Cosm Fan Carmangerie, cu activităţi în fabricarea produselor din carne, este deţinut de Cosmin Moldovan şi tatăl său, Ştefan Moldovan. Ei deţin şi compania Agro Cosm Fan, cu activităţi în creşterea bovinelor.
Agro Cosm Fan are o fermă în localitatea Mociu (judeţul Cluj), ce se întinde pe o suprafaţă de 2,1 hectare de pământ şi cuprinde o clădire administrativă, o moară, două silozuri pentru furaje, trei grajduri, bazine de colectare şi stocare dejecţii, o lăptărie şi o secţie de prelucrarea laptelui. Totodată, are o suprafaţă cultivată cu cereale de 130 de hectare şi 60 de hectare cu pajişti în judeţul Cluj, în arendă, potrivit celor mai recente date.