Flagrant de 40.000 de euro. Chiar când la Bucureşti Gheorghe Flutur devenea preşedinte interimar al PNL, adjunctul său lua mită de 40.000 de euro la Suceava pentru un drum

Silviu - Cristinel Creţu (PNL), considerat de presa locală mâna dreaptă de la Suceava a lui Gheorghe Flutur, recent ales preşedinte al PNL, a fost prins în flagrant când lua o mită de 40.000 de euro pentru drumuri. Cazul lui Creţu ilustrează o problemă structurală, a furtului generalizat care împiedică avansul dezvoltării infrastructurii.

Silviu-Cristinel Creţu, vicepre­şe­din­tele Consiliului Judeţean Su­ceava, a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru săvârşirea infrac­ţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Pe 4 aprilie 2022, procurorii DNA din Cluj l-au prins în flagrant pe Silviu-Cristinel Creţu când ar fi primit de la un om de afaceri mită în valoare de 40.000 de euro, pentru a interveni în cazul unor contracte de reabilitare a unor drumuri. Cu o zi înainte ca adjunctul său de la Suceava să fie prins în flagrant, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a fost numit preşedinte interimar al Partidului Naţional Liberal, după demisia lui Florin Cîţu.

„Cazul lui Silviu-Cristnel Creţu arată că comportamentul clasei politice e acelaşi de la 1990 până în prezent. E un comportament de tip primitiv, hoţesc, medieval, care explică în mare parte insuccesele pe care România le-a avut faţă de alte ţări în dezvoltarea economică. Autoproclamarea de «stăpân» la diferite niveluri de activitate, mai ales în local - preşedinţii de consilii judeţene, adjuncţii, primarii – arată cum aceştia devin nişte şefi medievali care iau zeciuială, iau tot ce se poate numai pentru interes propriu. Or, asta nu are nimic de-a face cu ceea ce vrea Europa de la România, adică un climat în care să existe o concurenţă liberă, să existe cinste şi profesionalism în contractele de lucrări publice“, explică profesorul universitar Mircea Coşea.

Potrivit DNA, Creţu ar mai fi primit 40.000 de euro de la administratorul unei firme la începutul lunii decembrie 2020, pentru ca acesta să intervină în cazul unor contracte de reabilitare de drumuri. Ulterior, în martie 2022, Creţu i-ar fi cerut aceluiaşi om de afaceri încă 40.000 de euro, pentru „desfăşurarea fără impedimente“ a contractului încheiat de firma sa cu Consiliul Judeţean.

„Dacă ne uităm pe harta ţării vedem că, deşi există peste tot, în vestul ţării astfel de probleme sunt mai rare şi lucrul asta se vede în investiţii mai multe. E o chestiune care probabil nu se va rezolva, am văzut că apar cazuri de mită chiar şi la politicienii mai tineri“, a mai spus profesorul Coşea.

Silviu-Cristinel Creţu a avut venituri de circa 135.000 de lei anul trecut (11.200 de lei pe lună, aproximativ 2.200 de euro net) din rolurile de consilier, vicepreşedinte, consilier local şi membru în Consiliul de Admi­nistraţie al Aeroportului Suceava, potri­vit datelor din declaraţia sa de avere. Soţia sa lucrează tot în administraţia locală, la pri­măria Suceava, cu un salariu de circa 7.000 de lei pe lună din funcţia de şef serviciu. 

Şeful lui Creţu, Gheorghe Flutur, preşe­din­tele Consiliului Judeţean Suceava şi ac­tua­lul preşedinte al PNL, a obţinut anul tre­cut venituri de peste 186.000 de lei (circa 15.500 de lei pe lună, respectiv 3.200 de euro).

Suceava este unul dintre cele mai sărace judeţe din România: cu un PIB per capita de numai 6.800 de euro în 2021 (faţă de media naţională de 9.380 de euro per capita în acelaşi an) şi cu un salariu mediu net de 560 de euro lunar (faţă de media naţională de 730 de euro pe lună), judeţul a fost ocolit de investitorii străini tocmai din cauza infrastructurii rutiere deficitară.

La nivel naţional, „mizele“ politicienilor corupţi pot fi mult mai mari decât la nivel local. Poate cel mai răsunător caz de mită şi trafic de influenţă este cel al lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor (tot PNL), care a fost recent condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare pentru că ar fi încasat circa 3 milioane de euro din contracte care priveau modernizarea căii ferate.

„Ar trebui ca această criză extraordinar de gravă şi acest pericol de la graniţa noastră să îi mai trezească puţin la realitate pe politicieni şi să înceapă să atragă investiţii. Altfel, o ţară care n-are economie, nu are încrederea populaţiei în instituţiile sale, e vulnerabilă. Noi trebuie să avem acum un obiectiv comun: supravieţuirea în condiţiile unei crize foarte dure şi a unui război la graniţă. Or, ce încredere poate să aibă un cetăţean care vede cum un ales ia 40.000 de euro mită pe zi?“, a mai spus profesorul Coşea.