Daniel Anghel, Partener Tax&Legal Leader PwC România: Noua reformă a cotelor de TVA începe: Care sunt paşii pentru România?

Autor: Daniel Anghel, Partener, Liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică, PwC România 08.04.2022

Directiva europeană care revizuieşte fundamental sistemul cotelor de TVA din Uniunea Europeană (UE) a fost publicată de 5 aprilie. Conform acestor noi norme, cotele reduse de TVA pot fi aplicate de către statele membre unei liste mai largi de bunuri şi servicii, fiind posibilă inclusiv utilizarea cotelor de 0% pentru produsele alimentare, farmaceutice sau de uz medical. În consecinţă statele membre UE, printre care şi România, vor trebui să transpună noua directivă în legislaţiile naţionale, având astfel opţiunea de aplica noi cote reduse de TVA.

Aceasta este prima reformă majoră a sistemului de TVA din ultimele trei decenii, scopul fiind o fiscalitate mai scăzută în domenii decisive pentru politicile UE: sănătatea, energia verde şi digitalizarea. Până la adoptarea directivei, legislaţia comunitară permitea utilizarea cotelor reduse de TVA faţă de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse şi servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA.

Noua structură a cotelor de TVA

În cadrul noului regim, statele membre trebuie să aplice în continuare o cotă standard de cel puţin 15% şi pot utiliza două cote reduse de cel puţin 5% pentru articolele cuprinse în lista din anexa III la Directiva TVA. Cu toate acestea, mai multe categorii din anexa III au acum un domeniu de aplicare mai larg, în timp ce alte 10 categorii au fost adăugate. În plus, fiecare stat membru poate stabili o cotă super redusă (mai mică de 5%) şi o cotă de 0% pentru produsele destinate să acopere nevoile de bază, cum ar fi produsele alimentare, medicamentele, produsele farmaceutice, dar şi panourile solare.

Ca urmare a pandemiei COVID-19, UE şi-a propus consolidarea sistemelor de sănătate, fiscalitatea fiind, la rândul său, un instrument care contribuie la atingerea acestui obiectiv. Astfel, a fost extinsă aplicarea cotelor reduse pentru produsele farmaceutice utilizate în scopuri medicale şi veterinare, precum şi pentru articole destinate utilizării în domeniul asistenţei medicale în general, cum ar fi echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, ajutoare şi echipamente de protecţie.

În ceea ce priveşte politicile de mediu, în contextul Green Deal, va fi posibilă aplicarea de cote reduse de TVA pentru bunuri şi servicii care asigură tranziţia la energia verde şi scăderea poluării, cum ar fi panourile solare, bicicletele electrice, serviciile de tratare a deşeurilor şi de reciclare, furnizarea şi instalarea de sisteme de încălzire de înaltă eficienţă şi cu emisii reduse care îndeplinesc criteriile legislaţiei de mediu. Astfel, pentru panourile solare, se poate stabili o rată de 0%.

În schimb, cotele reduse sau scutirile de TVA pentru combustibilii fosili şi alte bunuri cu un impact similar asupra emisiilor de gaze cu efect de seră vor fi eliminate treptat până la 1 ianuarie 2030. În cazul îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor chimice cotele reduse vor fi eliminate până la 1 ianuarie 2032, pentru a le oferi micilor fermieri mai mult timp pentru a se adapta.

Pentru a sprijini digitalizarea, directiva prevede posibilitatea de a stabili cote reduse pentru serviciile de acces la internet.

În prezent, unele state membre beneficiază de derogări specifice de la dispoziţiile directivei TVA, care vor rămâne în vigoare. Însă, pentru a asigura un tratament egal, aceste derogări vor fi aplicate de toate celelalte state membre, opţiunea putând fi exercitată în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a noii directive.

Având în vedere că aceste cote reduse de TVA vor pune presiune asupra colectării de venituri fiscale la bugetele statelor membre, noile norme impun anumite limitări. Astfel , statele membre nu pot aplica ratele reduse de TVA simultan pentru toate categoriile din anexa III, ci la maximum 24 de categorii din anexa III modificată.

Utilizarea cotelor 0% şi a cotelor super reduse este, de asemenea, limitată la şapte categorii de bunuri esenţiale din anexa III la Directiva TVA. Statele membre care au utilizat aceste cote pentru mai mult de şapte categorii până la 1 ianuarie 2021 trebuie să restrângă numărul până la şapte categorii până la 1 ianuarie 2032 sau, în cazul în care regimul definitiv de TVA va fi introdus la o dată anterioară, până la acea dată anterioară.

Ce urmează pentru România?

Până la începutul anului viitor, România va trebui să preia în legislaţia naţională prevederile noii directive de TVA, urmând să decidă dacă va implementa cotele reduse în funcţie de direcţia politicilor fiscale şi bugetare. România are deja cote reduse de 9% şi 5% pentru mai multe categorii de bunuri şi servicii, inclusiv în domeniul medicamentelor şi al alimentelor. Recent s-a discutat public eventualitatea unei cote de TVA de 0% pentru alimente, chiar în contextul modificării directivei de TVA. Cu toate acestea, România are constrângeri bugetare mari, fiind în procedură de deficit excesiv (deficitul bugetar depăşeşte plafonul admis prin tratatul de aderare, de 3% din PIB) şi trebuie să ia măsuri de consolidare fiscală pentru a-l readuce sub acest plafon. În acelaşi timp, România este campioană de mulţi ani la deficitul de încasare a TVA, din cauza faptului ca circa o treime din suma pe care ar trebui să o colecteze statul din TVA nu este efectiv colectată. De aceea ANAF a demarat mai multe proiecte de îmbunătăţire a colectării, bazate în principal pe digitalizarea administraţiei şi conformare voluntară. Totuşi, din cauza ratei ridicate a inflaţiei care erodează puternic veniturile, o decizie politică de a adopta o cotă de 0% la alimente nu este complet exclusă.