După revenirea rublei, Banca Centrală a Rusiei a redus vineri dobânda cheie la 17% şi anunţă noi scăderi. ”Decizia reflectă o reechilibrare a riscurilor legate de creşterea accelerată a inflaţiei, de scăderea activităţii economice şi de riscurile la adresa stabilităţii financiare”. Preţurile alimentelor au înregistrat un nou record la nivel mondial

Autor: Ştefan Stan 08.04.2022

Banca centrală a Rusiei a redus vineri dobânda cheie în încercarea de a atenua impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei, afirmând că recenta revenire a rublei a atenuat presiunile inflaţioniste, scrie FT. 

Banca Rusiei a declarat că va reduce rata dobânzii cheie la 17%, de la nivelul maxim anterior de 20%, la 17 procente. Aceasta a mai mult decât dublat costurile de împrumut la sfârşitul lunii februarie, într-un efort de a susţine moneda după ce SUA şi aliaţii occidentali au răspuns la invazia preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina cu măsuri financiare dure, inclusiv îngheţarea unei mari părţi din rezervele sale valutare.

Prin mişcarea neprogramată de vineri, banca centrală îşi mută atenţia pe relansarea economiei ruseşti aflate în dificultate, acum că eforturile de stabilizare a sistemului financiar par să dea roade, au declarat analiştii.

"Decizia de astăzi reflectă o reechilibrare a riscurilor legate de creşterea accelerată a preţurilor de consum, de scăderea activităţii economice şi de riscurile la adresa stabilităţii financiare", a precizat banca. Deşi a avertizat că "condiţiile externe pentru economia rusă" vor "limita în mod semnificativ activitatea economică", aceasta a precizat că riscurile la adresa stabilităţii financiare nu mai cresc.

De asemenea, a spus că a observat o încetinire a ritmurilor de creştere a preţurilor, "din cauza dinamicii cursului de schimb al rublei".

Rubla şi-a revenit după o scădere abruptă imediat după invazia din 24 februarie, ca urmare a controalelor stricte care au limitat capacitatea ruşilor de a cumpăra valută străină şi au blocat ieşirea străinilor din investiţiile lor în Rusia. Vineri, rubla se tranzacţiona la aproximativ 79 pentru un dolar, aproape de nivelurile anterioare invaziei.

Eficacitatea acestor măsuri înseamnă că banca centrală este mai puţin dependentă de ratele mai mari ale dobânzii pentru a susţine moneda şi se poate concentra pe sprijinirea economiei în ceea ce va fi probabil o recesiune dureroasă, potrivit Sofiei Donets, economist pentru Rusia la Renaissance Capital.

"Recenta apreciere a rublei este un indiciu că controalele de capital funcţionează. Aceasta nu mai este o economie deschisă, ci un sistem financiar închis, astfel că politica privind rata dobânzii va funcţiona diferit", a spus ea.

"Există un şoc al ofertei, un şoc structural, în economie, aşa că va trebui să vedeţi că lanţurile de aprovizionare sunt reconstruite. Acest lucru se bazează pe disponibilitatea creditelor."

Economiştii de la Institutul de Finanţe Internaţionale au estimat că produsul intern brut al Rusiei se va contracta cu 15% în acest an, anulând un deceniu şi jumătate de creştere.

Analiştii se aşteaptă ca banca centrală să anunţe noi reduceri de rate.

"Dacă situaţia continuă să evolueze în mod similar, rata cheie ar putea fi redusă la 10% până la sfârşitul anului", a declarat Igor Rapokhin, strateg senior pe piaţa datoriilor la SberCIB Investment Research.

"Nu poate fi exclusă posibilitatea ca rata cheie să fie redusă la 15% la următoarea şedinţă din 29 aprilie", a adăugat el.

 Preţurile mondiale ale alimentelor au atins un nou maxim, crescând cu cea mai rapidă rată lunară din ultimii 14 ani, după ce războiul din Ucraina a afectat aprovizionarea cu cereale şi uleiuri vegetale, într-o schimbare care probabil va face cel mai mult rău în ţările mai sărace din întreaga lume.

Indicele preţurilor la alimente din luna martie al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a atins al treilea nivel record consecutiv, cu un salt de 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce războiul a oprit liniile de aprovizionare din Ucraina şi Rusia. Indicele a fost cu 12,6% mai mare decât în februarie, o creştere pe care organizaţia a descris-o drept un "salt uriaş".

Multe ţări mai sărace se luptă deja cu impactul Covid-19, iar mai multe ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord depind atât de Ucraina, cât şi de Rusia pentru cereale şi uleiuri vegetale. Inflaţia alimentară a contribuit la stimularea protestelor în mai multe ţări, inclusiv în Sri Lanka, unde problema a creat o criză economică şi politică gravă.

"Conflictul în curs de desfăşurare din Ucraina sporeşte îngrijorarea cu privire la impactul asupra securităţii alimentare la nivel mondial", a declarat Beth Bechdol, director general adjunct al FAO. "Asistăm la creşteri ale preţurilor la alimente în toate domeniile".

Potrivit estimărilor FAO şi ale guvernului ucrainean, între 20 şi 30 la sută din terenurile din Ucraina care produc cereale de iarnă, porumb şi floarea-soarelui vor rămâne neînsămânţate în această primăvară sau vor fi nerecoltate în iulie şi august.