ZF şi CEC Bank organizează marţi, 12 aprilie la Iaşi evenimentul ZF Investiţi în România

♦ Cei mai mari investitori se vor întâlni cu antreprenori români şi oficialităţi locale.

Ziarul Financiar organizează marţi, 12 aprilie la Hotel International din Iaşi, sala Magnum începând cu ora 16.00 evenimentul ZF Investiţi în România, unde cei mai mari investi­tori se vor întâlni cu antrepre­nori ro­mâni şi oficialităţi locale.

În cadrul evenimentului tema prin­cipală va fi evoluţia economiei lo­cale în 2022, un an plin de pro­vo­cări noi, precum inflaţia în creştere, pre­ţuri mai mari pentru ener­gie şi războiul din Ucraina.

Printre temele de dis­­cu­ţie sunt finanţările ban­care, noile condiţii de pia­ţă, modelul de creş­tere şi dez­voltare economică adop­tat de România şi re­adu­cerea pe piaţă a unor sectoare economice.

La eveniment vor par­ticipa cei mai mari in­ves­titori străini şi ro­mâni, cele mai importante com­panii, cei mai mari angajatori, cei mai mari antreprenori români şi fonduri de investiţii.

Un singur investitor este pentru multe judeţe din România o ade­vă­rată locomotivă, iar atragerea unei in­vestiţii de câteva zeci de milioane de euro poate schimba radical mo­delul de dezvoltare al unei regiuni.

Investiţia de 300 de milioane de euro a Daimler de la Sebeş i-a adus pe tinerii care au terminat şcoala profesională din Alba într-o fabrică ce produce cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai noi modele Mercedes-Benz.

La Cluj, fabrica De’Longhi din parcul industrial Tetarom a devenit în numai trei ani cel mai mare ex­por­tator din judeţ, iar ca business pro­du­că­torul de electrocasnice a intrat încă din 2016 în top trei cele mai mari com­panii din Cluj. La Braşov, Fabri­ca de Lapte Braşov, a grupului grec Olympus, o investiţie de 70 de mi­lioa­ne de euro, a devenit cel mai ma­re exportator din industria alimen­ta­ră şi unul dintre cei mai mari jucă­tori de pe piaţa locală de produse lactate.

Toate aceste proiecte au schim­bat sau vor schimba peisajul de inves­tiţii din zonele în care sunt realizate. Dar cum facem să multiplicăm aceste proiecte de investiţii?

Cum pot fi reduse decalajele dintre regiuni în condiţiile în care PIB-ul per capita al regiunii nord-est, for­mată din judeţele Bacău, Boto­şani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, este de numai 5.000 de euro faţă de 8.500 de euro în regiunea de vest (Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara)?

Regiunea de dezvoltare Bucu­reşti-Ilfov, cea mai dezvoltată din ţară, are un PIB per capita de aproape 20.000 de euro, dublu faţă de media la nivel naţional, şi cu venit mediu brut dublu şi el faţă de media naţională. Până în 2016, soldul investiţiilor străine directe (ISD) din regiunea Bucureşti-Ilfov era de 42 de miliarde de euro, o pondere de 60% în total ISD, repartizate pe opt regiuni geografice, arată un raport al BNR.

Zona de vest a ţării a atras cele mai mari investiţii din sectorul com­ponentelor auto, companii care domină acum industria prelucrătoare din România.

O treime dintre cele mai mari 300 de companii din industria prelucrătoare vine din sectorul auto, iar multe dintre ele sunt localizate în Arad sau Timiş. Conectarea la Europa de Vest prin autostrăzi a contribuit major la decizia unor companii precum Takata, Hella, Continental, Delphi sau Coficab de a investi în judeţele din vestul ţării.

Sudul şi zona de est sunt ocolite în continuare de proiecte mari de investiţii, iar în acest caz infrastructura deficitară rămâne cel ma mare obstacol.