Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Congresele politicienilor şi fabrica de tractoare de la Arad, fabrica de zahăr de la Luduş şi fabricile de ulei de floarea soarelui. România de mâine

Autor: Dragos Damian 10.04.2022

Dupa ce razboiul se va termina regulile jocului se vor schimba, nimic nu va mai fi asa cum suntem obisnuiti. O sa avem o noua cortina de fier langa granita noastra, unde se vor ciocni cei doi giganti economici Vestul si Estul, care vor lupta pentru dominatie si resurse, adica energie, chimie, aparare si, in primul rand, mancare. Exact  domeniile care vor genera crestere economica in viitor. 

Nimic nu va mai fi ca inainte. De-globalizare si trecerea la “mini-economii” regionale, lanturi de aprovizionare scurte, reshoring, scumpiri si disparitii de materii prime si materiale, deficit enorm de forta de munca in toate sectoarele. Mai grav poate, este posibil ca anumite sectoare inovative sa incetineasca, cine va mai fi interesat de digitalizare, automatizare sau energie verde cand problemele ecomomiei viitorului sunt deficitele produselor de baza?

Nici o prognoza pentru nici o tara nu se va mai adeveri pentru ca mecanismele economice sunt in schimbare. Nici un algoritm financiar, pe termen scurt sau lung, nu va mai functiona. Bancile, economistii si analistii vor trebui sa vina cu instrumente noi de analiza si prognoza. 

Romania nu are o economie solida, industriala, ne bazam pe servicii si importuri. Exact domeniile care mustesc de evaziune fiscala si munca negru. Daca Romania nu intra in criza in 2022 atunci sigur va intra in 2023 cand vin la scadenta mare parte din datoriile pe care le facem acum. 

Ne mintim daca spunem ca PNRR ne ajuta, degeaba avem miliarde daca nu avem muncitori si echipamente care sa construiasca toata infrastructura rutiera si medicala din planuri. 

Sansa noastra este sa preluam o parte din fabricile care se vor muta inapoi in Europa din Asia. Sansa noastra este industrializarea, cu tot ce inseamna ea. Stie cineva ca se construieste o noua fabrica de tractoare langa Arad, i-a laudat si incurajat cineva pe oamenii de acolo? I-a intrebat daca au destui muncitori? Stiti ca se inchide inca o fabrica de zahar? Cate fabrici de ulei de floarea soarelui ne planificam sa mai construim daca vedem in asta o oportunitate, si cati politicienii le-au vizitat pe cele existente, sa le multumeasca ca inca stau in picioare?

Avem nevoie de politicieni curajosi care sa ceara stergerea datoriilor Romaniei, acceptarea unei datorii publice mai mari de 50% si a unui deficit de pana la 10% fara amenintarea procedurilor de infringement - daca tot aparam Romania pe un flanc de 400-500 de km.

Avem nevoie de politicienii onesti care sa recunoasca marile noastre vulnerabilitati, administratia publica, educatia si sanatatea si sa opreasca jaful, nepotismul si incompetenta care obliga oamenii tineri si destepti sa plece din tara.

Avem nevoie de politiceni-economisti, care sa treaca din logica taxei de solidaritate, a amnistiilor fiscale si mai ales a asistentei sociale si a pomenilor electorale in cea a locurilor noi de munca.

Avem nevoie de politicieni vizionari care sa conceapa un plan strategic de reindustrializare pana in 2028, care sa reduca deficitul balantei comerciale din energie, chimie, aparare si mancare.

Avem nevoie de politicieni cu planuri pana in 2028, de la care sa nu se abata, orice ar fi.