ZF Investiţi în România! Dragoş Fundulea, Roland Berger: România trebuie să investească în competenţe pentru a atrage producţie de maşini electrice

România prezintă în continuare o tendinţă puternic ascendentă în ceea ce priveşte vânzările de vehicule cu propulsie electrică, cu un număr de 8.893 autovehicule noi pur electrice (EV) şi hibride plug-in (PHEV) înmatriculate în 2021 - o creştere de 131% faţă de 2020. Această dezvoltare este determinată de îmbunătăţirea constantă a ofertei de modele şi de programul Rabla Plus prin care statul vine cu o primă de casare de 10.000 de euro pentru maşinile electrice.

„Prima de casare pentru o maşină electrică nu reflectă acum realitatea şi trebuie ajustată în timp pentru a o adapta la piaţa din 2022, nu să fie la fel cu 2017. Acum discutăm de mii de unităţi faţă de sute în urmă cu câţiva ani, iar de la anul deja vom vorbi de valori de peste 10.000 de unităţi. Şi programul trebuie regândit pentru a pune pe stradă cât mai multe maşini verzi. Iar impactul asupra mediului îl realizăm şi cu mobilitate alternativă, cu sharing, cu piste pentru biciclete. Aşa putem elimina de pe stradă maşinile poluante“, a spus Dragoş Fundulea, principal în cadrul Roland Berger Bucureşti.

Ponderea vehiculelor electrice în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi aproape s-a dublat în 2021 faţă de 2020, atingând un nou record de 7,3%, ceea ce poziţionează România în faţa unor ţări precum Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud. Cu toate acestea, România rămâne sub pieţele majore din Europa (care au atins un nivel mediu de 18% în aceeaşi perioadă) în ceea ce priveşte ponderea înmatriculărilor electrice.

Marii producători îşi diversifică portofoliul de autovehicule cu propulsie electrică şi lansează variante PHEV ale modelelor populare pe combustie internă, precum şi variante noi pur electrice. Astfel, oferta locală a crescut cu circa 30% faţă de 2020, ajungând la un total de aproximativ 125 de modele electrice (EV şi PHEV).

Dacia Spring a fost de departe cel mai popular model din 2021, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor de EV-uri, în ciuda lansării relativ târzii, cu primele livrări în octombrie. În segmentul PHEV, SUV-urile şi vârfurile de gamă reprezintă majoritatea modelelor noi.

"Sunt provocări când vine vorba de mobilitate. Industria auto a avut un parcurs bun în România, avem doi mari producători şi suntem pe harta industriei. Acum trebuie să fim şi pe harta producătorilor de baterii şi maşini electrice. Avem nevoie de competenţele necesare şi de un mediu economic şi fiscal stabil. Acum trebuie să trecem de la competenţe mecanice la cele electrice şi trebuie investit în această zonă. Trebuie să creştem adopţia maşinilor electrice, dar şi să investim în competenţe", a explicat Dragoş Fundulea.

În România primele maşini electrice vor fi produse de uzina Ford de la Craiova începând cu 2024 când trei modele electrice vor intra în producţie - Puma alături de Transit şi Tourneo Courier.

Dragoş Fundulea este de părere că vehiculele comerciale electrice au devenit o alternativă atractivă la cele convenţionale în România, dovedind o eficienţă a costurilor mai ales în mediul urban şi semi-urban, în instanţe precum livrarea "last-mile".

Producătorii auto au lansat deja pe piaţa românească mai multe modele de utilitare electrice cu diferite volume de încărcare şi capacităţi ale bateriilor, oferind pentru unele o autonomie de peste 300 km cu o singură încărcare. Analiza din cadrul studiului s-a concentrat pe vehiculele comerciale cu volume tipice de 10-20 mc şi sarcini utile de până la aproximativ 2.000 kg.

Cu mai multe lansări planificate pentru perioada următoare şi o presiune tot mai mare asupra modelelor pe combustie internă, utilitarele electrice se pot dovedi o alternativă potrivită pentru operatorii comerciali.

Faţă de vehiculele comerciale cu combustie internă, cele electrice prezintă o eficienţă mai mare în scenariile tipice de utilizare urbană sau semi-urbană (adică un rulaj anual de până la 30.000 km), circulând adesea la viteze reduse şi având opriri frecvente. Prin urmare, costul total de exploatare (TCO) al unei autoutilitare electrice care funcţionează într-un astfel de scenariu este similar cu cel al uneia echivalente alimentată de motorină, chiar dacă preţul de achiziţie este în prezent mai mare pentru modelul electric.

În afară de eficienţa energetică îmbunătăţită şi costuri mai mici de întreţinere, un rol important în obţinerea unui cost total de exploatare similar îl joacă şi stimulentele guvernamentale existente, care reduc preţul de bază cu 12-18%.