CUM SĂ LOCUIEŞTI MAI BINE? Cine a susţinut boomul imobiliar din 2021, an în care apartamentele cu trei camere au câştigat teren, iar preţurile au mers spre borna lui 2008?

♦ Ca ritm de construcţie, ultimii trei ani au depăşit borna din 2008, an de referinţă pentru piaţa rezidenţială, însă preţurile nu au atins încă acel nivel.  Nu va mai trece totuşi mult până acolo.

Cupluri proaspăt căsătorite, formate din parteneri cu vârste de peste 35 de ani, familii care s-au extins cu copii în ultimii doi ani, investitori care vor să-şi securizeze banii, având siguranţa unor randamente bune – aşa arată portretul-robot al celor mai frecvenţi cumpărători de locuinţe, care au ţinut în efervescenţă piaţa rezidenţială în 2021, anul cu un nou record de livrări – peste 71.000 de case şi apartamente noi.

Chiar şi în condiţiile unor preţuri care au luat-o la goană, mai ales în ultimul an, apare totuşi o nouă tendinţă: apartamentele cu două camere, „vedetele“ pieţei rezidenţiale în ultimii cinci ani, sunt surclasate de cele cu trei camere.

„Primele apartamente pe care noi le-am vândut au fost cele cu trei camere. Deşi preţurile sunt mai mari, circa jumătate dintre cumpărători au plătit cash, din fonduri proprii, iar din restul de 50%, maximum 10% au cumpărat prin programul Prima Casă, în timp ce ceilalţi au ales creditul ipotecar“, spune Antoanela Comşa, director general la Gran Via, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de locuinţe din Bucureşti.

Ca ritm de construcţie, ultimii trei ani au depăşit borna din 2008, an de referinţă pentru piaţa rezidenţială, însă preţurile nu au atins încă acel nivel. Nu va mai trece totuşi mult până acolo, crede Antoanela Comşa, deoarece producţia limitată de materiale de construcţii, generată atât de pandemie, cât şi de războiul de la graniţă, îşi va spune cuvântul.

„Cred că pe la finalul lui 2023 vom ajunge din nou să avem preţurile din 2008. De data aceasta însă preţurile au crescut sustenabil, nu mai este profitul dezvoltatorului cel care încarcă preţul, ci situaţia din piaţa construcţiilor. Cert este însă că de scăzut, pre­ţurile nu vor scădea, cel puţin în următorii doi ani.“

Preţul mediu pe metru pătrat al locuinţelor din România a ajuns în martie 2022 la 1.654 de euro, după o creştere de 19% faţă de martie anterior, îndreptându-se astfel spre nivelul din 2008, când media sărise de 2.000 de euro pe metru pătrat, după cum arată datele furnizate de imobiliare.ro. Sectorul rezidenţial continuă astfel să se scumpească, după ce şi anul trecut piaţa a fost influenţată de o creştere bruscă a preţurilor, vizibilă nu doar în Bucureşti, ci şi în restul ţării, principalul resort fiind scumpirea intensivă a materialelor de construcţii.

Cu toate acestea, numărul de tranzacţii nu a încetat să crească.

„Vânzările rezidenţiale au atins un vârf în 2021, urmând tendinţa de creştere din 2020. La nivel naţional, vânzările au crescut cu 56% de la un an la altul, în vreme ce zona Bucureşti-Ilfov a înregistrat o creştere de 41% a vânzărilor. Cererea s-a temperat vizibil în octombrie-noiembrie, fiind influenţată de creşterea preţurilor şi a ratelor dobânzilor, în paralel cu reintroducerea măsurilor restrictive“, notează un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Crosspoint.

Scumpirile se văd nu doar la apartamentele noi, în cazul cărora este de explicat această urcare, generată de scumpirea materialelor de construcţii, ci şi în cazul celor vechi. Raportul Crosspoint Romanian Real Estate Market Report 2021, care citează datele imobiliare.ro, arată că preţul pe metru pătrat pentru o locuinţă veche ajunsese la 1.567 de euro în decembrie 2021, în creştere cu 15% faţă de începutul aceluiaşi an.

În ceea ce priveşte numărul livrărilor, şi aici a fost bifat un record: astfel, în 2021, a fost depăşită o nouă bornă după ce au fost livrate în total 71.420 de locuinţe, cu câteva mii peste cele 67.255 din 2008, un an-reper pentru piaţa imobiliară, premergător instalării crizei financiare. Recordul anterior data din 2020, când fuseseră livrate 67.816 locuinţe noi.

Revenind însă la preţuri, datele imobiliare.ro arată că, de la începutul pandemiei, preţurile locuinţelor per total au crescut cu circa 18% pe metru pătrat, ţinând cont că, în martie 2020, momentul instalării stării de urgenţă în România, media de preţ fusese de 1.391 de euro pe metru pătrat.

Lansat în martie 2008, indicele imobiliare.ro reprezintă o medie a preţului solicitat, exprimat în euro pe metru pătrat util pentru apartamentele de vânzare situate în blocuri de apartamente, cu destinaţie rezidenţială, pe baza anunţurilor publicate pe platformă de către agenţiile imobiliare, dezvoltatori şi proprietari.

Piaţa rezidenţială a marcat în 2021 un nou record după ce peste 183.000 de apartamente au fost tranzacţionate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, chiar dacă 2021 a fost al doilea an de pandemie, unul în care efectele asupra economiei au început din plin să se resimtă. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut anul trecut, 52.004, adică circa 30%, au vizat doar Bucureştiul, potrivit datelor colectate de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate de ZF.

Preţurile, pe oraşe

Între 23% şi 116% se încadrează majorările pe care le-a suferit preţul pe metru pătrat util pentru locuinţele noi în perioada 2010-2022, cel mai mic avans fiind raportat în Bucureşti, iar cel mai mare în Cluj-Napoca, potrivit unei analize a ZF. În Bucureşti, preţul pe metru pătrat util a ajuns, la începutul acestui an, la 1.627 de euro, cu 15% mai mult faţă de prima lună a anului trecut.

Cum să locuieşti mai bine este un proiect ZF care îşi propune să vorbească despre toate aspectele care privesc traiul în locuinţele noastre, de la evoluţia preţurilor la procesul de achiziţie, procesul de amenajare, tendinţe şi perspective privind noile proiecte rezidenţiale din piaţă, temeri şi iniţiative ale dezvoltatorilor, ale autorităţilor, ale cetăţenilor.

Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în această pagină, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.