După victorie, Emmanuel Macron are în faţă un al doilea mandat plin de provocări uriaşe având în vedere diviziunile profunde din societatea franceză şi războiul din Ucraina

PreŞedintele francez Emmanuel Macron tocmai a câştigat un al doilea mandat, însă analiştii politici cred că ascensiunea continuă a extremei drepte îi va provoca acestuia dureri de cap semnificative în următorii ani, scrie CNBC.

Viitoarele alegeri parlamentare pentru Adunarea Naţională vor arăta dacă Macron va putea adopta uşor legi noi sau va întâmpina dificultăţi în a-şi implementa agenda pro-business şi pro-UE.

Una dintre provocările celui de-al doilea mandat al său este de a unifica Franţa.

Rezultatele obţinute de Marine Le Pen ilustrează diviziunile profunde din societatea franceză, ce vor face cel de-al doilea mandat al lui Macron la fel de turbulent ca şi primul, arată Mujtaba Rahman, de la Eurasia Group.

Potrivit Politico, rezultatul alegerilor din Franţa poartă de asemenea avertismente pentru UE şi NATO. În mijlocul războiului din Ucraina, o parte uriaşă din electoratul francez a susţinut un candidat care a cerut formarea unei alianţe cu Moscova şi care a declarat că va retrage Franţa din comanda integrată a NATO dacă va fi ales.

Însă cea mai urgentă provocare va fi pentru Macron, care păşeşte în al doilea mandat într-o ţară profund divizată, unde nemulţumirea politică ar putea foarte uşor duce la proteste de stradă şi violenţe.

Pornind în al doilea mandat după doi ani de politici Covid, pe fondul unei inflaţii ridicate şi al războiului din Ucraina, Macron nu se va bucura probabil de niciun fel de perioadă liniştită.

Proteste au început deja în universităţile franceze, iar unii lideri ai mişcării vestelor galbene, care a zguduit Franţa în 2018 şi 2019, fac deja apel la cetăţeni să iasă în stradă.

Motive de proteste sunt nenumărate. Preşedintele a fost ales pe o platformă de reformare a pensiilor de stat, acesta dorind de asemenea să reformeze şi să introducă un plus de autonomie în şcollie franceze, o ambiţie ce-l va arunca în conflict cu puternicele sindicate din învăţământ.

Sindicatele în general au în vizor data de 1 mai ca punct de plecare pentru cei care vor să-i arate lui Macron că victoria nu-i dă un cec în alb, arată Philippe Martinez, liderul CGT, o forţă din spatele protestelor, notează Bloomberg.

Sub conducerea lui Macron, economia a performat bine, şomajul a scăzut, iar ţara a devenit mai atrăgătoare pentru investitori. Şi totuşi, mulţi se simt în continuare lăsaţi în urmă, iar Le Pen a alimentat un sentiment că fostul bancher de investiţii este atât de deconectat de problemele lor zilnice, încât acesta nu va fi niciodată capabil să-i înţeleagă.

La mai puţin de 24 de ore după victoria lui Macron, guvernul său şi-a accelerat reacţia faţă de una dintre principalele temeri ale celor care au votat pentru Le Pen: creşterea dramatică a costurilor de trai, relatează Financial Times.

„Indiferent de ce se va întâmpla, vom lua noi măsuri pentru a-i proteja pe francezi de creşterea preţurilor benzinei“, a anunţat ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire. Asigurările date de acesta evidenţiază una dintre cele mai mari probleme ale economiei franceze, probleme ce vor umbri probabil primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Macron.

Macron are în faţă şi o serie întreagă de provocări de ordin structural, în capul listei aflându-se reformarea pieţei muncii.

Există de asemenea provocarea schiţării unui viitor energetic viabil pentru Franţa.

La nivel european, succesul lui Macron în a-şi realiza obiectivele ambiţioase, ce includ o integrare economică mai profundă, o independenţă sporită de politica americană din domeniul apărării, va depinde de capacitatea acestuia de a-i convinge pe ceilalţi lideri europeni să-i urmeze calea, de a obţine consens şi acorduri concrete, scrie Politico.