ZF Investiţi în România! Camelia Bertea, primarul oraşului Victoria: Fondurile europene reprezintă singura cale de finanţare pentru proiecte mari

Oraşele mici, depopulate, s-au confruntat cu o scădere drastică a veniturilor în ultimii ani, motiv pentru care singura soluţie pentru a investi în dezvoltare o reprezintă fondurile europene, inclusiv banii obţinuţi prin PNRR.

Veniturile mici, populaţia îmbătrânită şi migrarea for­ţei de muncă spre oraşele mari învecinate pun pre­siune pe administraţiile din oraşele mici, însă accesarea fondurilor puse la dispoziţie prin PNRR poate relansa chiar şi oraşe precum Victoria din judeţul Bra­şov, aflat aproape de limita cu judeţul Sibiu.

„Oraşul are venituri de puţin peste 30.000 de lei. Cu ce mai primim de la stat, tot sunt extrem de mici. Salvarea oraşului sunt aceste fonduri europene.

Ne-am pregătit încă de anul trecut pentru PNRR prin studii de fezabilitate, audit pentru şcoli, expertize tehnice şi depunem proiecte acum. Am găsit anul trecut un proiect pe PNDL pentru un colegiu tehnic unde avem centrale învechite şi în lunile de iarnă primim facturi de 60.000 de lei pe lună iar pe PNDL cotele erau de peste 40% dar nimic pentru a reduce cheltuieli. Am făcut audit energetic şi acum depunem pe PNRR acest colegiu tehnic, 3,2 mil. euro. Pentru reabilitări termice am depus unul dintre cele mai mari proiecte din istoria oraşului - şapte blocuri care vor fi reabilitate termic, un proiect de 3,8 mil. euro plus încă un proiect de 2,2 mil. euro pentru alte trei blocuri“, a spus Camelia Bertea, primarul oraşului Victoria din judeţul Braşov, care are o populaţie de circa 7.000 de locuitori, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată de ZF şi CEC bank.

Oraşul Victoria este printre puţinele oraşe „artificiale“, cu o istorie care a început în anii ’30 şi care în anii ’50 a fost înfiinţat drept oraş.

„Oraşul Victoria are o situaţie atipică - suntem oraş din 1954 şi suntem pe terenul comunei Ucea şi pe terenurile mai multor comune, există un proces pe limita administrativă şi cei din comuna Ucea nu ne-au semnat Planul Urbanistic General şi a început un litigiu în 2018 care a ajuns în instanţă din 2014 şi ne judecăm pe linie administrativă. Nu avem o rezoluţie, am fost restricţionaţi pe investiţii deoarece neavând terenuri nu puteai emite autorizaţii iar printr-o negociere la Consiliul Judeţean Braşov am realizat nişte PUZ-uri iar acestea să fie luate în ambele UAT-uri - inclusiv în comuna Ucea, în Victoria şi autorizaţiile să fie emise de CJ Braşov. Noi ne-am apucat de lucru de anul trecut, altfel oraşul moare pentru că nu poţi atrage investitori. Am dat în lucru PUZ-uri pe zona de mică industrie, dar merg lent. Sperăm ca în luna mai să avem primul PUZ aprobat pe 5 hectare, o zonă de mică industrie“, a explicat Camelia Bertea.

Oraşul era unul monoindustrial iar cei mai mulţi lucrau la combinatul chimic, care acum este în insolvenţă.

„Acum 20 şi de ani a mai venit aici o investiţie tot pe profil chimic şi implicit noi suntem pregătiţi pentru acest sector. Din turism nu putem supravieţui deoarece nu există infrastructură. Noi avem şi un parc industrial din fostul combinat chimic - s-a desprins o parte de 14,6 hectare - s-a în­fiinţat ca parc industrial dar se ajunge greu la acesta deoarece este ca o enclavă în fabrică, iar acolo de asemenea nu există un PUZ“, a spus primarul.

Miza o reprezintă acum construcţia autostrăzii Sibiu-Braşov, care ar trece la 4 kilometri de oraş.

„Autostrada Sibiu-Braşov ar fi o gură de oxigen pentru noi. Suntem aproape de calea ferată, iar viitoarea autostradă va trece la 4 km de noi şi astfel noi putem deveni un punct zero pentru in­vestitori. Noi am demarat toate procedurile pentru a acorda ajutoare investitorilor, de la ajutor de minimis, reduceri la impozite şi taxe. La Administraţia Fondului pentru Mediu am depus pentru a obţine finanţarea construcţiei a şase staţii de încărcare pentru maşini electrice. Acum în Victoria nu avem niciuna. Am depus şi pentru spital, iar anul trecut printr-o hotărâre de guvern s-a redeschis spitalul, care fusese închis în 2011. Acolo avem probleme mari şi trebuie să depunem proiecte pentru eficientizare, gaze medicinale, partea de ambulatoriu - şi tot prin PNRR depunem. Vor fi cele mai multe proiecte depuse în istoria oraşului“, a spus Camelia Bertea.

La apogeu oraşul avea peste 11.000 de locuitori şi acum a ajuns la 7.000.

„La liceu erau 9 clase per nivel, cu şcoală profesională, iar acum avem două clase. Avem de-a face cu o scădere dramatică. În infrastructura şcolară din oraş nu au existat investiţii, nu a fost considerată o prioritate, iar acest lucru am în plan să-l schimb pentru că ce investim în elevi acum se va vedea în viitor.“

„Nu este o investiţie imediată, dar este una care dă roade. În administraţie există foarte multă birocraţie. Am fost şocată cât de lent se poate face ceva. Un exemplu - nu există creşă în oraş iar dacă vrei tineri în oraş, creşa este o condiţie minimală. Pentru aceasta am făcut dezmembrări de teren, am obţinut cărţi funciare, studii de fezabilitate cu multe probleme, nu existau hărţi, iar după studiu de 3-4 luni, faci proiectul tehnic, alte 2-3 luni, achiziţii, execuţie, deci implicit mai repede de doi ani nu poţi mişca nimic“, a subliniat primarul.