Cum să locuieşti mai bine. Românii nu mai stau la mâna creditelor: cei mai mulţi economisesc pentru a-şi cumpăra o locuinţă cu bani cash

Autor: Alina-Elena Vasiliu 03.05.2022

În 2021, s-au încheiat în total 183.000 de tranzacţii cu locuinţe, dintre care doar 38,3% s-au realizat cu credit, potrivit statisticilor ANCPI şi SVN România. Restul, adică aproximativ 62%, a fost reprezentat de achiziţii făcute cu cash.

Vacanţele care nu s-au mai întâmplat din 2020 încoace, vânzările altor proprietăţi şi economiile au făcut ca un număr tot mai mare de români să ajungă să-şi poată cumpăra o locuinţă fără a mai fi nevoiţi să apeleze la credite bancare. În condiţiile în care există temerea creşterii dobânzilor, odată cu creşterea inflaţiei, românii au mai multă încredere în propriile economii.

„Cele mai multe apartamente şi case din România sunt cumpărate cu cash, din fonduri proprii, şi acest lucru nu ar trebui să ne surprindă. În primul rând, există un număr ridicat de persoane care dispun de resurse proprii - inclusiv depozitele populaţiei au crescut în ultimii doi ani. Concomitent, intrările de lichidităţi în ţară din partea celor care lucrează în străinătate sunt semnificative“, este de părere Alexandru Rădulescu, managing partner SVN România – Credit & Financial Solutions.

În al doilea rând, adaugă el, unul dintre segmentele importante ale pieţei rezidenţiale locale este reprezentat de către cei care fac un upgrade. Au deja economii şi vând o locuinţă veche pentru a achiziţiona o locuinţă nouă, cu o suprafaţă mai mare şi finisaje de calitate, plata fiind efectuată astfel din resurse proprii.

„Nu în ultimul rând, anumite pieţe rezidenţiale regionale din România sunt tradiţional bazate pe achiziţii din resurse proprii, gradul de economisire fiind mai ridicat. Spre exemplu, tranzacţiile în unele zone din Transilvania, precum Cluj-Napoca, sunt realizate într-un procent covârşitor din resurse proprii. De asemenea, potenţialul de dezvoltare economică al oraşelor mari, care sunt şi centre universitare, este sinonim şi cu tranzacţiile de investiţii, şi acestea fiind realizate din resurse proprii“, mai spune Alexandru Rădulescu.

Datele contorizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că, în 2021, s-au încheiat în total 183.000 de tranzacţii cu locuinţe. Statisticile realizate de SVN România pe baza informaţiilor din sistemul bancar arată că, tot în 2021, au fost acordate circa 70.000 de credite ipotecare şi prin Noua Casă, astfel că rezultă că, din toate tranzacţiile cu locuinţe ale anului trecut, doar 38,3% s-au realizat cu credit.

Restul, adică aproximativ 62%, a fost reprezentat de achiziţii făcute cu cash. Noua Casă reprezintă doar 6,5% din întreaga piaţă, ţinând cont că, din cele 183.000 de tranzacţii, aproximativ 12.000 au fost achiziţionate prin intermediul acestui program.

Cele aproximativ 183.000 de apartamente tranzacţionate anul trecut în România reprezintă cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, chiar dacă 2021 a fost al doilea an de pandemie, unul în care efectele asupra economiei au început din plin să se resimtă. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut anul trecut, 52.004, adică mai mult de un sfert, au vizat doar Bucureştiul. Cele 183.032 de apartamente tranzacţionate în 2021 au marcat o creştere de 50% faţă de anul precedent. Recordul anterior datează din 2017, când numărul tranzacţiilor cu apartamente a fost de peste 151.000.

La o valoare medie a unui apartament de 85.000 de euro în regiunea Bucureşti-Ilfov şi de 60.000 de euro în restul ţării, rezultă că valoarea totală a tranzacţiilor cu apartamente parafate în 2021 a depăşit 12 miliarde de euro, potrivit calculelor şi estimărilor făcute de consultanţii de la SVN România.

Cum să locuieşti mai bine este un proiect ZF care îşi propune să vorbească despre toate aspectele care privesc traiul în locuinţele noastre, de la evoluţia preţurilor la procesul de achiziţie, procesul de amenajare, tendinţe şi perspective privind noile proiecte rezidenţiale din piaţă, temeri şi iniţiative ale dezvoltatorilor, ale autorităţilor, ale cetăţenilor.

Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în această pagină, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.