ZF Economia verde. Ionuţ Georgescu, Fepra: Fără un parteneriat între primării şi privaţi, care să vină cu banii, nu se va putea face reciclare. Investitorii au însă nevoie de stabilitate pe termen lung, de contracte pentru 10-15 ani

♦ Primăriile trebuie să transparentizeze procesele şi să facă în aşa fel încât cetăţenii să beneficieze de servicii de colectare separată ♦ Fepra, de pildă, colaborează cu autorităţi publice din aproape toată ţara, de la Oradea la Constanţa, de la Drobeta Turnu Severin la Iaşi.

Parteneriatul public-privat este singura soluţie eficientă pentru rezolvarea problemelor de mediu din România, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi în alte ţări mai dezvoltate când vine vorba de economie circulară şi reciclare, este de părere Ionuţ Georgescu, CEO şi fondator al companiei Fepra, cu activitate în domeniul reciclării.

„Cred că în următorii ani primăriile nu vor avea banii necesari să asigure funcţionarea sistemului de colectare separată a deşeurilor. Fără un parteneriat între primării şi privaţi, care să vină cu banii, nu se va putea face nimic. In­vestitorii au însă nevoie de stabilitate pe termen lung, de contracte pentru 10-15 ani, ca să se amortizeze investiţiile. În plus, noi nu avem o stabilitate a inputului de deşeu, care să nu fie deşeu contaminat“, a spus Ionuţ Georgescu la emisiunea online ZF Economia verde.

În aceste condiţii, primăriile trebuie să transparentizeze procesele şi să facă în aşa fel încât cetăţenii să beneficieze de servicii de colectare separată. Fepra, de pildă, colaborează cu autorităţi publice din aproape toată ţara, de la Oradea la Constanţa, de la Drobeta Turnu Severin la Iaşi.

„Sunt zone în care reciclarea e foarte importantă pentru primării şi autorităţile locale, dar sunt şi altele pentru care acest subiect e mai jos pe lista de priorităţi.

Din 3.600 de primării din România, cred că doar câteva zeci sunt sustenabile.

Parteneriatul public-privat este soluţia principală. Privaţii sunt interesaţi ñ atât cei din România, cât şi cei din afara României. Dar văd instabilitate şi nepăsare şi de aceea nu vin“, a mai spus Ionuţ Georgescu.

Prima companie din grupul Fepra a luat naştere în 2013, cu scopul de a fi un one-stop-shop pe economie circulară în zona de ambalaje. Scopul grupului Fepra este să ofere un întreg lanţ logistic care să le arate producătorilor că sunt soluţii pentru a fi sustenabili.

„La Cora Pantelimon, în Bucureşti, am lansat un proiect-pilot, un centru de colectare modern, care combină partea de echipamente care pot prelua ambalaje cu prezenţa umană. Avem astfel o persoană care este tot timpul acolo şi le explică oamenilor ce au de făcut. Estimăm ca, în următorii doi ani, să ajungem la peste 150 de astfel de centre de colectare în România.“

Este vorba despre centre de reutilizare şi reciclare, unde vor putea fi aduse deşeuri electrice, hârtie şi textile. Scopul este ca orice cetăţean să poată veni şi să fie sigur că produsele pe care le duce acolo vor fi reciclate.

„Bucureştiul generează circa 30% din deşeurile din România. Trebuie să ne uităm mult mai bine la ce facem în viaţa de zi cu zi, să fim atenţi la resursele din jurul nostru. Educarea cetăţeanului se face în ani de zile, nu se poate face peste noapte.“

Pe segmente de deşeuri, Ionuţ Georgescu spune că cel al PET-urilor este complet acoperit, existând instalaţii care asigură 100% reciclarea lor în România. La plastic, pe de altă parte, sunt probleme foarte mari, dar nu la infrastructură neapărat, pentru că Uniunea Europeană a cheltuit aproape 1 miliard de euro prin primării şi consilii judeţene pentru a dota localităţile cu infrastructură de colectare separată. Fepra, de exemplu, are o instalaţie de reciclare PET la Hunedoara, una de reciclare sticlă în Bucureşti şi urmează să facă şi una de compost lângă Bucureşti.

„Cetăţenii sunt primii care aşteaptă implementarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR). Este cel mai mare proiect logistic al României, va fi o nebunie din punct de vedere logistic. Avem anual 7 miliarde de recipiente de PET, sticlă şi aluminiu doar pentru băuturi. Acestea sunt puse pe piaţă, iar aşteptările sunt ca, în primul an, 65% din acest număr de ambalaje, iar în al şaselea an ñ 95% din ele să se întoarcă prin SGR. Vor fi 5.000 de echipamente de preluare automată. Sunt câteva zeci de mii de magazine la ţară, care vor face manual această colectare, va fi o provocare“, crede Ionuţ Georgescu.

În 2020, Fepra International a raportat afaceri de 102 milioane de lei din preluarea şi reciclarea ambalajelor, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.