Când sustenabilitatea stă la aceeaşi masă cu businessul. Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Cercetare în Permacultură: În România poţi să creşti legume tot timpul anului dacă ai spaţii protejate şi un bun management

Autor: Cristina Roşca 06.05.2022

Ionuţ Bădică, preşedintele Institutului de Cercetare în Permacultură, crede că în România poţi să creşti legume tot timpul anului dacă ai spaţii protejate şi un bun management. Institutul, care este la bază un ONG, deţine o fermă în judeţul Dâmboviţa unde mizează pe modelul agriculturii regenerative, ce presupune că în timp ce produci şi îţi îndeplineşti misiunea de a hrăni populaţia, regenerezi solul.

„În pandemie ne-am şi speriat, dar mai degrabă ne-am înfuriat şi am zis că nu putem sta în casă. Am decis să demarăm proiectul Fermei.”

El era elaborat, era în sertar de câţiva ani. Din 2018, membrii ONG-ului au lucrat la el, cu tot ce înseamnă plan de business, buget, investiţii, roluri, plan de cultură, coşuri.

„Aveam mii de linii în Excel. Într-un moment de furie, m-am găsit cu Alex Tudosie, care e manager de fermă astăzi, şi am decis să demarăm proiectul. Am mers la Kaufland şi le-am cerut ajutorul să putem da drumul. Ei ştiau că vrem să facem asta de ani de zile. Au fost deschişi să ne susţină şi în 2020 am cumpărat terenul.”

Ferma Sol şi Suflet e un proiect în dezvoltare astăzi. E vorba de o investiţie de aproape 260.000 de euro până acum. Ea a fost finanţată de Kaufland în două tranşe – 150.000 şi respectiv 110.000 de euro.

„Am cumpărat cu o parte din bani un teren în localitatea Vlădeni, Dâmboviţa, undeva la jumătatea distanţei dintre Ploieşti şi Târgovişte.” Acesta măsoară circa 5 hectare, din care 2.000 mp sunt ocupaţi de spaţii protejate – solarii. Restul terenului pe care îl cultivă institutul e de 3.000-5.000 de metri pătraţi, suprafaţă cultivată cu legume. Tot ce rămâne e păşune.

„Am pus acum lucernă, ca să conservăm terenul pentru următoarea etapă de dezvoltare. Vrem să ajungem să ocupăm toată suprafaţa într-un mod sustenabil.”

Preţul terenurilor creşte de la an la an, spune Ionuţ Bădică, dar chiar şi aşa nu ai ce să cumperi. Toate suprafeţele importante sunt luate de marii proprietari, iar cei din sate nu dau drumul la ce terenuri au ei. Dacă vrei să devii fermier, ca să îţi cumperi 2-3 ha, trebuie să ai o sumă importantă de pornire.

„E cel mai mare obstacol. Nu poţi mereu să urci această treaptă. Şi e prima treaptă. Aceasta e o problemă europeană în agricultură. Noi am fost norocoşi pentru că am primit susţinere financiară. Am cumpărat cu doar trei zile înainte să intre în vigoare noua lege a vânzării terenurilor extravilane. Apoi nu mai puteam cumpăra.”

Anul trecut a fost anul zero pentru Sol şi Suflet. Membrii au testat culturi, dar şi tehnologii de cultură.

„Am făcut investiţia iniţială, toate solariile, drumurile, sistemul de apă, spaţiile de locuit. Am şi produs pentru testare. Acum spunem că 2022 e primul an de producţie şi comercializare.”

Toţi banii câştigaţi din activitatea de comercializare sunt reinvestiţi în fermă pentru că asta înseamnă un ONG, spune Ionuţ Bădică. Mai au de investit - de la spaţii protejate, la spaţii de locuit.

Planul pentru anul acesta vizează însă şi începutul livrărilor produselor cultivate.

„Noi vrem să livrăm în oraşele mari, de lângă fermă. Încercăm să avem lanţ cât mai scurt. Vrem să livrăm în Ploişti, Bucureşti şi Braşov, un coş săptămânal pentru o familie.” El va conţine tot ce înseamnă legume de sezon, o varietate de 8-12 produse, de la sfeclă, ridichi, ceapă verde la ruccola şi salată iceberg.

„Nu o să livrăm produsele acasă. Nu e financiar sustenabil să facem curierat. Din costul total ajunge ca 30-40% să fie transportul door-to-door. Ce facem noi la fermă e o agricultură susţinută de comunitate. Clienţii noştri ne aşteptăm să fie oameni care înţeleg ce facem şi sperăm să se deplaseze ei.”

O să existe puncte de livrare, iar Institutul căută parteneri în privinţa asta.

Anul acestam ferma Sol şi Suflet şi-a propus să crească uşor, iar membrii nu se aruncă la cifre mari pentru că ele înseamnă şi resurse umane pe măsură. Până la final de 2022 vor 70 de abonaţi săptămânali, plus câţiva clienţi din HoReCa sau oricum clienţi B2B. „Din 2023 vrem aproape să dublăm, dar vom vedea mai întâi feedbackul de anul acesta. De la anul sperăm să avem şi leguminoase. Nu o să avem roşii în decembrie, dar o să avem în noiembrie.”

Ferma nu are spaţii protejate încălzite şi nu îşi propune momentan asta. Un asemenea sistem implică niste costuri şi nişte riscuri pe care Institutul nu vrea să şi le asume momentan.

„Am putea în felul acesta să ieşim cu roşiile mai devreme cu 3-4 săptămâni, dar riscurile ar fi prea mari. Suntem încă în proces de creştere şi când creşti inovezi mult şi îţi asumi riscuri mari. Nu vrem să ne punem pe umeri şi alte riscuri.”

Per total, ferma va vinde produse 52 de săptămâni pe an din 52.

Până în 2030 – în opt sezoane şi opt ani – Ionuţ Bădică afirmă că planul este ca toate cele 5 hectare ale Sol şi Suflet s să fie administrate foarte bine, astfel ca fiecare cm pătrat să aibă un management etic şi performant.

„Vrem să avem feedback pozitiv financiar. Din punct de vedere al misiunii noastre – să avem o reţea de ferme regenerative în România -, sper să fim cel puţin 10 ferme în reţea şi să avem vânzări care să acopere cel puţin 2.000 de familii din oraşele mari. Nu vom merge noi în alte zone să facem alte ferme. Locul nostru e în Vlădeni, Dâmboviţa. Acolo e incubatorul unde aşteptăm tineri fermieri care să facă un an de ucenicie şi, mai departe, o să îi susţinem să cumpere teren, să facă rost de investiţia iniţială şi apoi să dea drumul propriei ferme.”

Ce face Sol şi Suflet e ceva diferit şi de agricultura convenţională şi de cea ecologică. Sunt folosite alte tehnici, alte unelte.

Planul e ca toate fermele din sistem să aibă acelaşi standard şi să fie un grup unit în ceea ce priveşte brandingul, spaţiile de depozitare, transportul.

Institutul de Cercetare în Permacultură a mai avut proiecte precum Grădina din Curtea Şcolii, Grădinărit urban sau Grădinescu – o reţea de grădini urbane din România, acest proiect fiind făcut la invitaţia Kaufland România. În 2017, Institutului de Cercetare în Permacultură a implementat zece grădini urbane din iunie până în decembrie.