ZF Investiţi în România! Florian Mateiţă, Obor21: Lupta ţăranilor pentru a ajunge la oraş este dificilă. Lansată cu două săptămâni înainte de primul val al pandemiei, compania Obor21 a înregistrat afaceri de 130.000 de euro în 2021. Ce facem noi este să aducem lucruri de valoare din proximitatea oraşelor şi pe lanţuri care trebuie create. Ele există, dar sunt haotice

Obor21 este prima cooperativă ţără­nească digitală din România şi a fost lansată la începutul anului 2020 de Florian şi Iunia Mateiţă. Concret, compania înfiinţată de ei funcţionează pe conceptul de „meatbooking“, care înseamnă că un client trebuie să îşi rezerve comanda de carne dinainte ca animalul să fie sacrificat, eliminând astfel stocurile şi risipa. La maximum 72 de ore de la sacrificare, carnea din gospodăriile ţărăneşti trebuie să ajungă la client. 

„Avem nişte bariere de care suntem conştienţi şi pe care trebuie să le depăşim, şi aici mă refer la lipsa de standardizare pe care a trebuit să o gândim puţin din organizare, reuşind astfel să standardizăm mai mult produsele noastre. Pe de altă parte discutăm despre caracterul bun ca beneficii dar puţin incomod, şi anume acela al programării momentului în care vine carnea. Pentru că oamenii sunt învăţaţi să cumpere impulsiv şi să meargă să cumpere când consideră ei că au nevoie. Există această nevoie de a educa puţin pentru că ceea ce este bun trebuie rezervat“. 

Carnea provine astăzi din gospodării din nordul Moldovei, mai exact din judeţele Botoşani şi Suceava. Ulterior, partea de mă­celărie şi ambalare este realizată în cola­borare cu Rux, o companie care operează un abator în comuna Ilişeşti, jud. Suceava. 

„Sunt toate din nordul Moldovei, judeţele Botoşani şi Suceava, am ales acest loc pentru că ceea ce este posibil a fi adus ca şi carne de la ţară cu acte se rezumă la bovine, caprine şi ovine, adică din păcate porcul de la ţară nu poate fi adus într-o vânzare aşa cum vindem noi, în abatoare pentru sacrificare şi vânzare pentru populaţie, la fel şi păsările dacă vorbim de sacrificarea în acest regim. Adică ei nu au acte, nu pot merge cu acte de la medicul veterinar, decât pentru sacrificare pentru consum propriu. Aşa este legislaţia acum. (...) În zona de nord a ţării se cresc animalele uşor, secetele nu sunt atât de frecvente şi lungi ca în sudul ţării şi oamenii nu fac un efort mare să crească animale în gospodărie, în curţi“. 

Obor21 îşi doreşte să fie o punte pentru mai multe capacităţi de producţie deja existente şi clienţi, prin lanţuri logistice care trebuie create. Astăzi, aria de livrare este Bucureşti-Ilfov, Constanţa, Galaţi, Brăila, Ploieşti, Buzău şi Focşani, în contextul în care carnea pleacă de la gospodărie la abator, ulterior trebuie să ajungă în Bucureşti unde sunt formate comenzile cu partener la un depozit şi trimise către clienţi.

„Este un sistem care nu implică stocuri, totul se realizează pe prognoze, pe baza rezervărilor făcute care se întorc în produse într-o atât de mare viteză încât nu permite abateri. Noi ştim clar că marţea are loc sacrificarea în baza rezervărilor făcute până marţi şi a prognozelor noastre pentru ce ar mai putea veni până miecuri dimineaţă, atunci când urmează tranşarea, ambalarea în vid, etichetarea, cântărirea, urcarea în maşină pentru ca joi dimineaţa, în 48 de ore de la sacrificare, să fie în Bucureşti, unde se formează coletele şi pleacă spre clienţi“. 

Pentru transportul Suceava-Bucureşti, Obor21 se bazează pe cursa de retur a unui transportor, care pleacă în fiecare miercuri şi asigură drumul spre Capitală pe un calendar predictibil. 

„Noi nu facem nimic altceva decât să legăm aceste lucruri, abatorul există şi folosim o rezervă de capacitate a lui, transportul există şi folosim returul lui pentru a nu avea costuri exagerate, depozitul din Bucureşti există şi folosim o mică bucăţică din el pentru a forma coletele şi curierul frigorific există şi îl folosim pentru a ajunge la oameni cu întreg lotul de produse. (...) Ce facem noi este să aducem lucruri de valoare din proximitatea oraşelor şi pe lanţuri care trebuie create. Ele există, dar sunt haotice“. 

Modelul ar putea fi extins şi pe alte gospodării ţărăneşti din ţară, cât şi pe alte arii de livrare, dar pentru asta Obor21 are nevoie de parteneri care să execute deja curse cu transport frigorific pe care să le folosească în sistemul cooperativei ţărăneşti digitale. 

„Ar fi foarte uşor pentru noi să ajungem să ochim câteva zone în ţară şi distribuţia să fie pe zone cât mai scurte, pe regiuni. Dar pentru asta ne trebuie volume. Ca să putem ajunge la volume a trebuit să ne disciplinăm puţin, să înţelegem că piaţa pe care a deschis-o anul 2020 nu a fost întotdeauna piaţa pe care o gândisem iniţial, pentru că în pandemie multă lume a cumpărat din necesitate şi o parte din persoane nu au înţeles că este un concept care nu implică standardizare, ci îşi prpune să aducă trasabilitate, calitate, prospeţime, gust de la ţară şi mai puţin perfecţiunea unei tăieturi de la ţară, întrucât animalele din gospodărie sunt diferite şi un antricot dintr-o zi nu seamănă cu antricotul din a doua zi“.

Bugetul de investiţii al companiei pentru anul 2022 se ridică la circa 20-25.000 de euro şi se îndreaptă înspre îmbunătăţirea platformei şi spre marketing online, în contextul în care Florian Mateiţă consideră că acest concept adus în faţa clienţilor de Obor21 are nevoie să fie comunicat în continuare. 

„În capul nostru a fost foarte simplu, dar trebuie comunicat mult mai bine conceptul şi de aceea ne-am luat un partener pe marketieng digital care să ne aşeze mai bine zona de comunicare, ca să fie repede priceput că nu este un concept privind standardizrea, ci este un concept privind trasabilitatea, gustul, prospeţimea, sustenabilitatea şi sprijinul între comunităţile noastre“. 

Antreprenorul consideră că acest concept poate fi scalat şi poate ajunge să includă mai mult decât carne, poate chiar legume sau fructe. 

„Este un proces care poate fi scalat la infinit pe măsură ce ne creşte capacitatea de a absorbi, de a avea logistică predictibilă, poate fi extins uşor pe fructe, legume, toate intrând într-un flux de autorizare veterinară, nu la întâmplare şi nu luat de pe marginea drumului. Dar toate lucrurile astea implică efort, timp şi cred că este important să ajungem la un nivel de comunicare corect şi să ajungem la o masă de clienţi cu care să poţi urni lucrurile“. 

Lansată cu două săptămâni înainte de primul val al pandemiei, businessul Obor21 a înregistrat afaceri de circa 130.000 de euro în 2021, iar pentru 2022 ţinteşte să ajungă la 200 de comenzi pe zi, dar Florian Mateiţă nu a înaintat o cifră, spunând că „nu ştiu cât va fi ce valorează astăzi 100 de lei, de aceea ne concentrăm mai mult pe o dublare a cantităţilor“. Pe lângă fondatori, în companie mai lucrează două persoane. 

„Am început cu un an atipic, la două săptămâni după ce am pornit businessul s-a declanşat ceea ce lumea a denumit după aceea pandemie, după care a fost acel an 2021 cu alternări între închideri, deschideri, lipsa de viziune pe termen lung a ceea ce se putea întâmpla, şi iată că suntem în 2022, un an iarăţi atipic, care părea să pornească bine şi a fost frânat de creşterile uriaşe de preţuri şi de perspectiva războiului de lângă noi. Parese că lupta ţăranilor pentru a ajunge la oraş este dificilă, este grea“.