Business Magazin. Sunt înconjurat de idioţi sau cum să înţelegi comportamentul uman şi dezvoltarea abilităţilor de leadership

„Sunt înconjurat de idioţi” are ceea ce s-ar numi un „titlu care vinde”. Dincolo de acesta nu se ascunde, cum probabil ne-am aştepta, o jignire adusă  vreunei persoane sau firii umane, ci din contră, o perspectivă simplă pentru nevoia înţelegerii acesteia.

E uşor de înţeles de ce ai pune mâna pe raft pentru o astfel de carte după o perioadă atât de neagră pentru relaţiile umane cum am trăit în ultimii doi ani. Din fericire, când o şi citeşti, nu găseşti în aceasta un aliat în disputele cu şeful, colegii sau prietenii de care te-ai înstrăinat, ci o unealtă de a reechilibra lucrurile şi poate de a da o şansă în plus celor care pur şi simplu nu sunt pe aceeaşi lungime de undă cu tine. Sau poate un reminder că e normal ca lucrurile să nu funcţioneze aşa cum vrei tu, atunci când depind de altcineva. Frustrările acumulate intern, „măştile” pentru modelarea comportamentului în relaţiile cu ceilalţi sau gândurile negative precum cele din titlul cărţii nu fac decât să amplifice problemele pe termen lung.

Din perspectiva funcţionării unei organizaţii, cartea oferă încă o perspectivă argumentată a faptului că cea mai bună echipă este cea care cooperează, iar asta înseamnă, evident, comunicare – nimic nou (şi totuşi nimic mai greu) până acum. „Vei fi un bun comunicator dacă ai abilităţi sociale dezvoltate. Pentru mine, abilităţile sociale ţin de înţelegerea modului în care propriile acţiuni le influenţează pe ale altora”, spune autorul, Thomas Erikson. Potrivit unui studiu citat de el, chiar dacă 95% dintre oameni cred că sunt conştienţi de felul în care acţiunile lor îi afectează pe cei din jur, doar 10-15% sunt real conştienţi în legătură cu acest lucru. Ceilalţi trebuie să depună eforturi active pentru a face asta – mai cu seamă fiindcă, potrivit unui alt studiu citat de autor – odată cu maturitatea, vine şi dificultatea de a schimba ceva în felul în care acţionăm sau reacţionăm în anumite situaţii. După ce ajungem la 24-25 de ani, nu prea ne mai dezvoltăm personalităţile, motiv pentru care de la an la an devine mai greu să ne modelăm comportamentul. În acest context, lectura cărţii lui Erikson poate fi un punct de plecare pentru înţelegerea că e nevoie de muncă dacă ne dorim să fim mai buni în relaţiile cu ceilalţi (– şi cine nu îşi doreşte asta, mai ales dacă vorbim despre lideri?).

Ceea ce el propune este metoda DISA/DISC (abrevierea vine de la cuvintele „dominanţă, inspiraţie, stabilitate, analiză/conformare), folosită de consultanţi deseori pentru analiza comportamentului uman. Erikson şi-a început viaţa de scriitor cu un roman poliţist ce îl avea ca personaj principal pe Alex King, un consultant în management şi analiză comportamentală  ce ar fi ajutat poliţia să îi identifice pe răufăcători folosind această unealtă de analiză a comportamentului (reinterpretată prin patru culori: roşu, galben, verde şi albastru).

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro