Cum va rezista România dacă nu va mai importa deloc petrol şi gaze din Rusia? Factura importurilor a ajuns la 2 mld. dolari: „Avem ieşire la mare, dar nu la marea care trebuie“

♦ Văzută odată ca un atu, deschiderea la Marea Neagră devine în contextul regional o vulnerabilitate pentru alimentarea cu resurse, mai ales cu petrol.

România a adus anul trecut gaze ruseşti în valoare de un miliard de dolari (3,7 mld. metri cubi), care au acoperit circa 30% din consum, şi pe­trol rusesc de încă un miliard de dolari (circa 2,2 milioane de tone), care acoperă circa 20% din consum, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor existente în piaţă.

Dar în timp ce pentru gazul natural chiar anul acesta va exista un debuşeu prin începerea producţiei în Marea Neagră, de unde americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) vor extrage circa un miliard de metric cubi anual, pe partea de petrol soluţiile sunt limitate.

„Avem ieşire la mare, dar nu la marea care trebuie“, spun specialiştii din piaţă, indicând astfel principala vulnerabilitate a României în ceea ce priveşte alimentarea cu petrol de import. Aceste temeri apar în contextul în care UE vrea ca până la finalul acestui an să interzică importurile de petrol din Rusia, vizând inclusiv capacitatea Moscovei de a vinde produse rafinate, potrivit celor mai recente informaţii externe. România îşi asigură o treime din necesarul de petrol din producţia internă, restul fiind importat din Kazahstan (cu o pondere de peste 34% în totalul consumului) şi Rusia (cu o pondere de circa 20% din consumul total). Petrolul kazah ajunge în România, şi nu numai, prin intermediul CPC - Caspian Pipeline Consortium, companie care operează conducta de transport ţiţei ce face legătura dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului şi portul de la Marea Neagră – Novorossiysk, Rusia.