ZF Logistica Businessului, un proiect ZF şi Element Industrial. Sorin Chinde, Grampet: Vagoanele din import sunt scumpe, investiţia se recuperează dacă merg 600-800 km pe zi, dar în România media e de 250-300 km

♦ Sorin Chinde spune că speranţa este ca, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), să se ajungă la o îmbunătăţire a stării infrastructurii, în special pe magistrale.

Infrastructura, costurile mari cu carburanţii şi lipsa forţei de muncă sunt cele mai mari trei probleme cu care se confruntă sectorul feroviar din România, este de părere Sorin Chinde, vicepreşedintele grupului Grampet.

„În România avem trei mari provocări cu care cred că se confruntă toţi operatorii logistici: starea infrastructurii, creşterea preţurilor la combustibil şi energie electrică şi deficitul foarte mare de forţă de muncă. Sectorul feroviar nu este un domeniu atractiv, în ciuda veniturilor peste medie – de exemplu, un mecanic de locomotivă câştigă între 1.500 şi 2.000 de euro net lunar. În zona de transport feroviar, noi operăm cu aproximativ 3.800 de angajaţi în toate ţările şi am mai avea nevoie de cel puţin încă 1.000. Finanţăm programe de şcolarizare, pregătim mecanici, dar şi alte categorii de angajaţi pentru sectorul feroviar. În plus, angajăm personalul care iese la pensie de la operatorii feroviari de stat“, a spus Sorin Chinde, la emisiunea online ZF Logistica businessului.

În zona de logistică, Grampet derulează operaţiuni de transbordare în toate frontierele dintre România, Ucraina şi Moldova.

De asemenea, operează un terminal logistic în Chitila, iar încă unul este în construcţie, la RAFO Oneşti. Ca operator feroviar, grupul este prezent în opt ţări, unde derulează strict activităţi de transport feroviar de marfă. Grampet operează o flotă de 400 de locomotive de toate categoriile şi 16.000 de vagoane de toate tipurile pentru transportul de marfă. Cel mai mult grupul transportă produse petroliere. În afară de România, Grampet are activitate în Grecia, Ungaria, Austria, Serbia, Croaţia, Ungaria şi Slovenia.

„Transportul feroviar în România nu este competitiv – un tren de la Constanţa la Curtici face trei-cinci zile, pe o distanţă de circa 800 de kilometri. În străinătate, 800 de kilometri se parcurg în mai puţin de 24 de ore. Nu putem importa locomotive şi vagoane moderne, deoarece sunt scumpe şi investiţia se poate recupera doar dacă le foloseşti făcându-le să meargă. Dacă nu fac cel puţin 600-800 de kilometri pe zi, nu îţi poţi recupera bani. Or, în România, media pe zi este de 250-300 de kilometri maximum la transportul de marfă.“

Sorin Chinde spune că speranţa este ca, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), să se ajungă la o îmbunătăţire a stării infrastructurii, în special pe magistrale. În acest moment, cele mai mari probleme sunt pe coridorul IV pan-european, unde se fac lucrări de 20 de ani, iar estimările sunt că acestea vor mai dura încă cel puţin 5-10 ani.

„Lucrăm cu firme precum OMV, Lukoil, Rompetrol (domeniul petrolier), cu CRH (ciment), Liberty (produse metalurgice), Dacia-Renault (auto), Schweighoffer, Egger (lemn). Suntem focusaţi foarte mult pe clienţii din mediul privat. Aceste mari companii ştiu problemele pe care le are România şi îşi organizează lanţurile de aprovizionare luând în calcul timpi de livrare mai mari decât pentru Austria sau Germania. Dar bineînţeles că asta înseamnă costuri pentru toată lumea.“

Grupul Grampet derulează în prezent un program de investiţii pentru a construi 500 de vagoane de mare capacitate, în fabrica proprie de la Simeria. De asemenea, are în curs de omologare un prototip de vagon-platformă pentru trafic combinat şi face investiţii în zona de eficienţă energetică a locomotivelor.

„Am transformat o serie de locomotive astfel încât să funcţioneze cu baterii, înlocuind motoarele diesel. Am investit în ultimii ani peste 5 milioane de euro pentru material rulant, iar pentru construcţia de vagoane vom mai investi încă aproximativ 70 de milioane de euro în următorii ani. Am construit deja 200 de vagoane moderne, care permit sarcini mai mari, au sisteme moderne de încărcare-descărcare, nu mai e nevoie ca angajatul să se urce pe ele pentru a le descărca, au rezistenţă sporită la tentativele de furt.“

Sorin Chinde spune că Ministerul Transporturilor trebuie să investească în îmbunătăţirea infrastructurii feroviare, să găsească chei pentru a face atractiv sistemul feroviar pentru forţa de muncă şi să reducă birocraţia aferentă acestui sector, pentru ca lucrurile să se mişte mai bine.