ZF Deschiderea de astăzi. Mihai Căruntu, BRD: Suntem într-o piaţă de scădere. Există destule paralele între situaţia actuală şi criza dot-com din 2000. Majorarea dobânzilor va continua şi încă mai este loc de scăderi pe pieţele de capital

Pieţele internaţionale de acţiuni au suferit declinuri semnificative de la începutul anului, iar majoritatea analiştilor sunt de părere că scăderile pot continua şi în perioada următoare.

De altfel, evoluţia din 2022 a fost afectată de tranziţia dinspre „growth“ spre „value“, temerile legate de inflaţie, înăsprirea politicilor monetare la nivel mondial, războiul din estul Europei, problemele lanţurilor de aprovizionare şi măsurile de lockdown din China.

În acest context, Mihai Căruntu, senior analyst corporate finance în cadrul BRD, consideră că situaţia actuală şi bula dot-com de la sfârşitul secolului trecut prezintă o serie de asemănări. Opiniile exprimate de acesta sunt strict personale şi nu reflectă poziţia oficială a băncii.

„În mod evident suntem într-o piaţă de scădere. Dacă ne referim la amplitudinea scăderilor pe piaţa de referinţă, americană, avem minus 25% pe NASDAQ (de la începutul anului – n. red.). Pieţele de acţiuni, cum au fost în anul 2000 şi în criza financiară globală, încep cu o scădere a celor mai vizibile acţiuni în piaţa anterioară de creştere – în cazul de faţă, tehnologia. Sunt destule paralele între piaţa acţiunilor de creştere din acest an şi ce s-a întâmplat în anul 2000, când a fost criza dot-com“, spune Mihai Căruntu, invitat în timpul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi din 11 mai.

Analistul adaugă că, în general, părerile sunt că majorarea dobânzilor va continua în viitorul apropiat şi că încă mai este loc de scăderi pe pieţele de capital la nivel global.

Fără dinamica zilei de miercuri, indicii Stoxx 600 din Europa şi Dow Jones din Statele Unite s-au depreciat cu aproximativ 12% de la începutul anului, conform Yahoo Finance. La Bucureşti, indicele BET afişează o scădere de 6,7% în 2022, potrivit datelor BVB.

„În criza dot-com din 2000, acţiunile americane de creştere au început să scadă în luna martie. Până în decembrie, acţiunile de creştere erau pe minus cu 28% şi au mai continuat să scadă în 2001 şi 2002. O paralelă care se potriveşte cu situaţia de acum este că, în 2000, acţiunile defensive de valoare au crescut cu 10%. Este interesant acum că aceste companii mari, care dau dividende, au aproape aceleaşi preţuri ca la începutul anului, deşi altele au scăzut cu 25%. Deci această scădere este condusă de companiile de creştere, având în frunte grupurile de tehnologie“, explică Mihai Căruntu.

Totuşi, reprezentantul BRD este de părere că şansele ca societăţile româneşti să aibă parte de evenimente ce le-ar putea afecta semnificativ profitabilitatea în 2022 şi 2023 sunt destul de mici, subliniind în acest sens un avantaj al Bursei de la Bucureşti.

Cum ar trebui să se poziţioneze investitorii într-o perioadă în care randamentele ridicate devin tot mai greu de găsit? „Selectivitatea înseamnă a alege companii cât mai mari, puţin îndatorate, cu nevoi de investiţii mai mici. La sectoare defensive intră producătorii de alimente, bunuri de igienă personală. Mai sunt producătorii de ţiţei şi gaze, companii de minerit, servicii medicale, cercetare.“

În aceeaşi notă, investitorii se pot orienta către companii care administrează operatori bursieri, putându-se comporta bine într-o perioadă cu inflaţie ridicată, cât şi către companii care pot transfera spre clienţi costurile mai mari ale inputurilor.

„Există alte vehicule de refugiu în aceste perioade – companiile defensive cu profitabilitate stabilă. Din cele 500 de companii din indicele S&P, sunt 65 care, în ultimii 25 de ani, au oferit dividende în creştere şi au trecut peste destule crize, cum ar fi McDonalds, Coca-Cola, Procter & Gamble, Exxon, Chevron, Colgate, Palmolive etc.“, spune Mihai Căruntu.

Alte afirmaţii din timpul emisiunii:

Există multe incertitudini cu privire la inflaţie, presiunea carantinărilor neaşteptate din China, întreruperile suplimentare ale lanţurilor de aprovizionare. Există o presiune care se va reflecta într-o reducere a puterii de cumpărare, ceea ce va afecta businessuri şi, mai mult sau mai puţin, sectoare.

O recesiune este însă o parte a unui ciclu economic, nu este o dramă nici această piaţă de scădere. Vine o piaţă de scădere după 12 ani de creştere. Una peste alta, presiunile asupra companiilor vor continua, dar există argumente pentru zone de oportunitate chiar şi în aceste condiţii, însă investitorii au nevoie să fie foarte selectivi.

Mai sunt companiile de utilităţi reglementate. La noi sunt foarte volatile, dar de exemplu, Red Electrica în Spania, Terna în Italia, companiile de transport-distribuţie gaze şi electricitate sunt stabile pe pieţele europene şi dau dividende în creştere. Companiile mari scad mai puţin în astfel de perioade şi, din punct de vedere statistic pe piaţa americană, cresc sensibil mai mult companiile mari de creştere decât cele mici.

„Deschiderea de Astăzi: Cum va merge Bursa?“ este un proiect editorial realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul