Suedia şi Finlanda vor să adere la NATO, o mişcare „istorică“ pentru cele două ţări tradiţional neutre
Niciun alt cuvânt în afară de „istoric“ n-ar putea descrie mai bine ceea ce s-a întâmplat în Finlanda şi Suedia în acest weekend, scrie Financial Times.
De decenii în cazul Finlandei şi de secole în cel al Suediei, gândul de a se alătura unei alianţe militare a fost imposibil. Acum, la 81 de zile după ce Rusia a invadat Ucraina, situaţia s-a schimbat atât de dramatic, încât cele două ţări se grăbesc să devină membre ale NATO, cu mari majorităţi din parlamente şi populaţii susţinându-le.
Guvernul Finlandei, împreună cu preşedintele Sauli Niinisto, a luat decizia de aplicare duminică.
Potrivit preşedintelui finlandez Sauli Niinisto, statutul de membru al alianţei militare va „maximiza“ securitatea Finlandei după invazia Ucrainei de către Rusia.
La scurt timp după anunţul Finlandei, premierul suedez Magdalena Andersson a declarat că susţine la rândul său o solicitare de aderare la NATO, notează CNBC.
„Invazia Ucrainei de către Rusia a deteriorat situaţia privind securitatea pentru Suedia şi Europa ca întreg“, a declarat Ann Linde, ministrul suedez al afacerilor externe.
Având în vedere proximitatea, există riscul ca decizia luată de cele două ţări să declanşeze acţiuni agresive din partea Rusiei, preşedintele Vladimir Putin exprimându-şi în mod repetat opoziţia faţă de extinderea NATO.
Finlanda şi Suedia întrunesc deja criteriile militare şi politicie ale NATO, însă cererile lor trebuie aprobate şi ratificate de toate cele 30 de state membre ale alianţei.
Majoritatea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO au îmbrăţişat extinderea spre nord a blocului, singura ţară care şi-a exprimat temeri fiind Turcia, ministrul turc de externe Mevlüt Çavaşoglu declarându-se nemulţumit că Finlanda, şi în special Suedia au avut relaţii cu militanţii kurzi activi în estul Turciei, scrie Bloomberg.
În Finlanda şi Suedia, invazia din 24 februarie a determinat o inversare a opoziţiei publice faţă de integrarea în NATO aproape peste noapte, deşi Rusia a avertizat că ar putea exista consecinţe.
Odată depuse cererile oficiale, NATO va purta discuţii cu cele două ţări cu privire la obligaţiile lor ca membre înainte ca consiliul NATO să semneze un potenţial protocol de aderare. Cea mai lungă etapă priveşte ratificarea de către cele 30 de parlamente naţionale, întreg procesul putând dura până la un an.
„Germania a pregătit totul pentru un proces rapid de ratificare“, a declarat ministrul german al afacerilor externe Annalena Baerbock. „Trebuie să ne asigurăm că li se vor da garanţii de securitate, nu trebuie să existe o perioadă de tranziţie, în care statutul lor să fie neclar“.
La sfârşitul procesului, NATO va dispune de două armate sofisticate, modern, cu echipamente deja compatibile cu cele folosite în bloc, şi o capacitate sporită de apărare a celor trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania.