Ana Maria Iordache, PwC: Capitalul uman ne va ajuta să generăm schimbarea pe care conceptul de ESG o cere

Ana Maria Iordache, Partener D&B David şi Baias, Societatea de Avocatură corespondentă PwC în România consideră că unul dintre principalii piloni care facilitează trecerea spre o economie sustenabilă în România este reprezentat de capitalul uman.

“Avem vânt, avem soare, avem apă, dar din punctul meu de vedere avem un capital uman extraordinar, iar acest lucru ne va ajuta să generăm schimbarea pe care conceptul de ESG o cere”, a spus Ana Maria Iordache la ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile.

Alte declaraţii:

Toate literele care alcătuiesc conceptul ESG au o importanţă egală, dar din perspectiva mea litera G este cu adevarat fundamentul ESG-ului pentru că de aici pleacă schimbarea. Dacă nu avem o guvernanţă sănătoasă nu putem să facem această schimbare.

G-ul este mai degrabă despre a ne coorodona raţional spre a îmbrăţisa această schimbare: cred că acesta este trendul pe care îl vedem venind din lumea civilizată. Lucrul care ne împinge spre această schimbare este presiunea care vine din partea legislatorului şi a societăţii.

Dacă vorbim despre sancţiuni, vedem că în legislaţia naţională suntem la început. Nu există sancţiuni concrete pentru încălcarea criteriilor de ESG, dar trebuie să ne aştepătăm la aşa ceva, pentru că acesta este trendul în ţările din jurul nostru.

Toată lumea vorbeşte despre ESG ca noul mod de a face business. Un mod mai sustenabil şi mai transparent. Dacă punem accentul pe transparenţă, vedem că în tot ceea ce înseamnă politicile de guvernanţă şi politicile fiscale ale unei companii, accentul cade pe transparenţă: trendul este deja setat ca fiind transparenţă.

Vedem în materie de transparenţă fiscală o multitudine de reglementări care vin peste noi. Este o schimbare de paradigmă de gândire în guvernanţă, în modul în care ne conducem compania. De exemplu, în Polonia sunt sancţiuni de până la 50.000 de euro pentru nedepunerea acestui raport de transparenţă fiscală. În Germania sancţiunile ajung până la 2% din cifra de afaceri pentru companiile care nu îşi pregătesc un astfel de raport şi nu monitorizează lanţul de aprovizionare pe aspectele legate de drepturile omului, de implementarea anumitor criterii de mediu. În Franţa s-a schimbat inclusiv codul civil. Aici există legislaţie în plină dezvoltare în ceea ce priveşte diversitatea board-ului, unde trebuie să existe minimum 40% femei.