Marian Elliot, Global Head of Risk & Sustainability, GFG Alliance: În viitorii opt ani, până în 2030, vom investi aproape 1 mld. euro în tranziţia către o metodă de producţie a oţelului cu aproape zero emisii de carbon în România

Marian Elliot, global head of Risk & Sustainability în cadrul GFG Alliance, grupul care deţine Liberty Galaţi, afirmă că până în 2030 grupul va investi aproape 1 mld. euro în tranziţia către o metodă de producţie a oţelului cu aproape zero emisii de carbon în România.

”Am investit circa 300 de milioane de euro în Liberty Galaţi de la preluarea companiei şi avem un program de investiţii de aproape 1 mld. euro pentru tranziţia către un oţel ”verde”. (...) În viitorii opt ani, până în 2030, vom investi aproape 1 mld. euro în tranziţia către o metodă de producţie a oţelului cu aproape zero emisii de carbon. Vrem să introducem hidrogenul în producţia de oţel. Deci vom începe cu gaze naturale şi apoi vom trece la un proces bazat pe hidrogen. Dacă vom putea introduce hidrogen verde în producţie, atunci emisiile de dioxid de carbon vor fi aproape de zero”, a declarat Marian Elliot în cadrul conferinţei ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile.

Ce a mai declarat Marian Elliot în cadrul conferinţei:

• Acum este un focus mai mare pe organizaţiile industriale mari în jurul tranziţiei către sustenabilitate. În trecut, erau companiile acelea mari, care poluau şi cu care nimeni nu voia să aibă de-a face, însă acum este o conştientizare în creştere că acestea sunt organizaţiile care vor conduce tranziţia către zero-emisii. Dacă facem un exerciţiu de imaginaţie, ne dăm seama că avem nevoie de oţel pentru oraşele viitorului, pentru maşinile electrice, pentru producţia de energie eoliană şi solară.

• Deci când ne gândim la cum arată acea călătorie sustenabilă, oţelul şi materialele de bază vor juca un rol cheie în această călătorie. Se prognozează că producţia de oţel se va dubla până în 2050. În prezent, la nivel global combinatele siderurgice produc mai multe emisii de dioxid de carbon decât produc oţel. În medie, sunt două tone de dioxid de carbon pentru o tonă de oţel. Dacă vom observa o dublare a cererii pentru oţel până în 2050, nu putem să ajungem la o lume cu zero emisii de carbon fără o soluţie pentru oţel fabricat cu zero emisii de dioxid de carbon.

• Avem parteneriate cu diverse organizaţii pentru a atrage talentele de care avem nevoie pentru a lucra la această tranziţie.

• Dacă ne uităm la dublarea cererii pentru oţel până în anul 2050, doar pentru a ţine pasul cu această cerinţă globală avem nevoie de investiţii de capital de circa 20 mld. dolari pe an în fiecare producător de oţel. Astfel, dacă vrei să faci trecerea la tehnologii cu zero emisii de carbon, adaugi încă 20%, deci 5 – 6 mld. dolari pe an în investiţii. Reducerea de emisii de dioxid de carbon care vine cu această investiţie înseamnă 6 dolari pe tona de emisii de dioxid de carbon eliminată. Deci această investiţie începe să capete sens.

• Pe termen lung, nu înseamnă că producţia de produse sustenabile va fi neapărat mai scumpă. Dacă ne uităm la energia regenerabilă, când a apărut pe piaţă toată lumea credea că nu se poate în niciun fel să putem produce electricitate regenerabilă la acelaşi preţ cu cea produsă din surse cu o mai mare amprentă de carbon. Azi putem, deci este vorba despre o colaborare între companiile din industrie, reglementatori, finanţatori pentru a scala acele tehnologii şi a scădea costurile producţiei sustenabile.

• La Liberty Galaţi avem în desfăşurare un program de transformare a procesului de producţie a oţelului în unul cu mai puţine emisii de dioxid de carbon. Sunt multe lucruri pe care le facem acolo, primul este că investim în furnale pe bază de electricitate, ceea ce înseamnă că se foloseşte electricitatea în loc de cărbune în producţie şi astfel reducem emisiile de dioxid de carbon asociate cu acel proces cu circa 80%, iar dacă putem folosi electricitate regenerabilă putem ajunge la aproape zero emisii.

• Vedem că există un apetit imens al instituţiilor financiare pentru a finanţa tranziţia aceasta către sustenabilitate. Nu este simplu, este un risc asociat cu astfel de investiţii, din perspectiva unui investitor, iar acesta este un lucru despre care discutăm cu multe bănci.

• Vedem România ca pe una dintre pieţele noastre principale de la nivel global şi când ne uităm la tipurile de energie disponibile aici, eoliană, solară, cât şi la aptitudinile oamenilor, vedem că aici se poate dezvolta un hub pentru Europa.

• La Liberty Galaţi vom investi în două furnale electrice şi în unul hibrid, care va fi pe bază de gaze naturale la început şi apoi vom face tranziţia la hidrogen.