Economiile est-europene au defilat după ridicarea restricţiilor, dar încetinesc când preţurile accelerează şi presiunile salariale cresc, ceea ce înseamnă şi mai multă inflaţie. Băncile centrale trebuie să acţioneze coordonat cu guvernele

În ţările este-europene, pericolul de recesiune este redus, sugerează cele mai recente date economice, care arată că, din contră, în pofida războiului din Ucraina regiunea a sprintat cu viteze de invidiat în primele luni ale acestui an. Însă alte necazuri se fac simţite. Băncile centrale nu au reuşit, după aproape un an de majorări de dobânzi, să frâneze inflaţia record. De aceea, dobânzile de politică monetară vor creşte şi mai mult, în Polonia poate până la 7-8%, iar presiunile pentru majorarea salariilor se acumulează. Salarii mai mari aduc mai multă inflaţie. Apoi, după cum au remarcat analiştii, factorii care stau la baza creşterilor economice sunt trecători, avansul PIB-ului fiind nesustenabil, spre exemplu, în cazul Ungariei.

O concluzie ar fi, aşa cum o cere banca naţională maghiară, ca politicile monetare - responsabilitatea băncii centrale - să fie coordonate cu politicile bugetare - responsabilitatea guvernului. Iar o certitudine este că inflaţia de peste 9-10% va persista multe luni de-acum încolo în regiune.

Economia ungară a crescut cu 8,2% în primul trimestru, în ritm anualizat, o performanţă de excepţie şi mai bună decât au anticipat mulţi, scrie Hungary Today. Aceasta reflectă însă cota joasă faţă de care se face raportarea - în primul trimestru al anului trecut activitatea era încă paralizată de lockdown-uri - şi contribuţia masivă a cheltuielilor cu iz electoral ale guvernului.

Cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca viteza de creştere economică din anul acesta să fie de 4%, ceea ce implică riscul unei stagnări la un moment dat în a doua jumătate din 2022. Statistica arată că la avansul din primele trei luni ale anului au contribuit toate sectoarele economice, dar mai ales industria şi serviciile. Unii analişti cred că şi deprecierea forintului a avut un rol de jucat.

Ministrul de finanţe Mihaly Varga a lăudat economia, spunând că măsurile luate de guvern „au atenuat cu succes impactul răz­boiului ruso-ucrainean“ şi că Ungaria este în continuare un campion al creşterii economice în UE. El a acceptat însă că există şi riscuri.

Şeful său, premierul Viktor Orban, a mers mai departe evocând spectrul unei „ere a recesiunii“ în Europa şi asigurând că guvernul său va „apăra“ realizările economice şi va reglementa preţurile pentru a tăia inflaţia.  Este un mesaj în ton cu imaginea pe care şi-o proiectează de apărător al unei ţări şi chiar al unei Europe creştine sub asediu. Dar în această strategie de „apărare“ intră şi atitudinea lui Orban favorabilă Moscovei prin care blochează eforturile celorlalte state ale UE, ale SUA şi ale aliaţilor de a lăsa fără putere Rusia după ce aceasta a atacat Ucraina.

Strategia electorală a lui Orban s-a bazat în mare parte pe costuri mici pentru serviciile destinate populaţiei, cum ar fi energia şi transportul, asigurate cu petrolul şi gazele cumpărate ieftin de la ruşi. Analiştii de la ING cred că actuala creştere a economiei maghiare este nesustenabilă. Banca centrală a avertizat că inflaţia de peste 10% este inevitabilă în următoarele luni. Dobânda de politică monetară este de 5,4%.

Presa maghiară scrie că companiile din sectorul auto, dominant în industrie, ar putea oferi anul acesta creşteri de salarii extraordinare în contextul inflaţiei şi al unei penurii de angajaţi. Dar acestea sunt companii mari şi puternice.

Sondajele arată că firmele mici nu pot ţine pasul cu inflaţia la capitolul majorări de salarii.

Opoziţia cere salarii cu 10% mai mari pentru angajaţii din sectorul public. 

Şi în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, sindicatele cer creşteri salariale anul acesta. Pentru funcţionarii publici, majorările ar trebui să fie de cel puţin 20%.  Acolo, inflaţia a depăşit 12%, iar analiştii spun că se îndreaptă spre 15% dacă preţurile energiei nu se opresc din urcuş.

Guvernul polonez tocmai a anunţat că ar putea extinde ultimul scut anti-inflaţie, în esenţă un pachet de reduceri de TVA la energie. În primul trimestru al acestui an, economia a crescut cu 8,5%, un ritm excelent care permite băncii centrale să continue cu creşterile de dobânzi. Institutul de statistică va publica date detaliate despre evoluţia economică spre finalul lunii, însă analiştii de la ING cred că  avansul din primele trei luni reflectă un consum al gospodăriilor robust, investiţii, cum ar fi cele din construcţii, puternice, refacerea stocurilor companiilor, dar şi cheltuielile sutelor de mii de refugiaţi ucraineni goniţi de război în Polonia.

Ca şi în cazul Ungariei, cifrele mari sunt înşelătoare deoarece cel mai probabil ritmul nu va putea fi susţinut. Însă impulsul căpătat de economie în primul trimestru s-ar putea să fie suficient pentru ca Polonia să treacă prin 2022 fără emoţii, deşi mai toată lumea prevede o încetinire.