România contrastelor: în timp ce avem cea mai mare creştere economică din Europa şi vom avea cel mai bun an economic din istoria României, iar corporatiştii stau la coadă la îngheţată la Velocita, copiii abandonează şcoala în mediul rural pentru că nu pot învăţa cu burta goală. “Dacă le este foame copiilor, nu pot să înveţe, nu pot să se concentreze.”

România noastră este plină de constraste, începând de la datele economice până la ceea ce vedem în jurul nostru.

1. Cea mai mare creştere economică din Europa din T1 – 6,5%, faţă de T1/2021 şi 5,2% faţă de T4/2021, datele fiind un şoc pentru toţi analiştii economici. În 2022, România va avea cel mai bun an economic din istorie, cu un PIB de 265 de miliarde de euro, dublu faţă de acum un deceniu.
VERSUS
La fiecare 100 de copii din satele din România 2 au abandonat şcoala în pandemie – copiii nu pot învăţa cu burta goală, conform ununi raport World Vision România.
“Eu, dacă aş fi la minister, aş pune pe primul loc masa caldă pentru elevi. Copiii nu pot învăţa cu burta goală. Capacitatea de concentrare le este afectată, iar atenţia lor se îndreaptă către alte lucruri. Se uită în bănci, se caută în ghiozdan, cer voie la toaletă. De multe ori am stat după ore ca să fac pregătire suplimentară cu copiii. Dar dacă le este foame copiilor, nu pot face faţă”, spune învăţătoarea Georgeta Dumitrache, care predă de 42 de ani într-un sat din judeţul Călăraşi.

2. România a avut în aprilie una dintre cele mai ridicate inflaţii din Europa, de 13,8% (Bulgaria – 14,4%, Ucraina – 16,5%, o ţară aflată în plin război).
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, este speriat de cât de repede transmit companiile în preţurile finale ale produselor şi serviciilor preţurile la energie şi materii prime. În Germania inflaţia este de 7,4%, în Italia de 6%, în Spania de 8,3%, în Marea Britanie de 9%. Este de presupus că toată lumea, într-un fel sau altul, are acelaşi preţ la produsele de intrare – energie, gaze, materii prime, dar rezultatul final este că inflaţia în România este dublă, adică creşterile de preţuri sunt mai mari decât pe pieţele vestice, deşi celelalte costuri, de exemplu salariile şi taxele, sunt mai mici.

3. Conform ultimului raport Confidex, realizat de Impetum Group, managerii români se află la cel mai înalt grad de încredere în evoluţia economiei româneşti, chiar dacă 76% consideră că vor fi afectaţi într-o mare măsură de războiul din Ucraina, iar 40% cred că PIB-ul va scădea. “Deşi presiunea noilor crize este una resimţită, mediul de afaceri este mult mai încrezător în viitor decât a fost pe parcursul pandemiei”, spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group.

4. Cele mai căutate locuri de muncă sunt pentru joburile din afară, conform platformei OLX. În 2021 companiile au listat pe platforma de recrutare online 15.000 de posturi libere în străinătate, pe primul loc fiind Germania, faţă de 13.700 în 2020. În T1/2022 trendul pentru joburi în afară se menţine. Anul trecut, la 15.000 joburi oferite, dintre care 6.000 în Germania, oferta din România a fost de nu mai puţin 160.000 de candidaturi. Cele mai mari salarii pentru joburile în străinătate sunt în domeniul sănătăţii, unde remuneraţia medie lunară a depăşit 2.500 de euro, în construcţii se oferă 2.000 de euro lunar, pentru îngrijirea de persoane se oferă 1.700 de euro, în fabrici şi depozite câştigul este de 1.560 de euro, conform OLX.
VERSUS
Companiile din România găsesc din ce în ce mai greu români care să lucreze pe piaţa internă. De exemplu Anton Ioan Măzărianu, directorul general şi acţionarul majoritar al companiei Comes din Săvineşti/Neamţ, un producător de utilaje sub presiune de gabarit mare pentru industria chimică, petrochimică, petrol şi gaze, spune că este nevoit să aducă 50 de muncitori din Nepal, în prima tranşă 10 sudori, lăcătuşi din această ţară, iar în a doua tranşă 40 de muncitori. “Pe piaţa românească găsim greu sudori şi lăcătuşi.” Zilnic, pe Otopeni aterizează avioane din care coboară muncitori din India, Nepal, Srilanka, pentru a lucra în România, în timp ce românii se duc la muncă în străinătate.

5. La Bucureşti, la conferinţa Microsoft Envision România, liderii gigantului american spun că România este un hub digital în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar industria de IT locală are potenţial să ajungă la 10% din PIB şi să adauge 600.000 de joburi noi în cinci ani. (Industria IT&C are acum 6% din PIB şi aproximativ 220.000 de angajaţi)
VERSUS
La Sibiu, Mircea Ursache, directorul general de la Moara Cibin, spune că cea mai mare problemă pe care o are este că nu mai găseşte brutari şi că nu mai are cine să facă pâine.  

6. Piaţa de energie eoliană are pe masă proiecte de 4 miliarde de euro, dar autorizaţiile/aprobările, racordările la reţea pot să dureze între 2-4 ani, ceea ce înseamnă că se pierd în fiecare zi oportunităţi, venituri atât la nivelul companiilor, cât şi la nivelul statului.
VERSUS
Ministerul Finanţelor s-a împrumutat miercuri pe piaţa externă cu 1,75 miliarde de dolari pentru finanţarea bugetului şi refinanţarea datoriilor făcute anterior, la o dobândă de 5,3% în dolari, pentru titlurile cu scadenţa la 5,5 ani şi o dobândă de 6,2% pentru scadenţa de 12 ani. Pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor se împrumută în lei, la o dobândă de 8,1%. Deşi are nevoie de bani, statul, administraţia publică, nu-şi bate capul să facă lucrurile mai repede, astfel încât companiile să nu piardă timp şi bani. Aşa că mai bine să faci datorie ca să plăteşti salariile, pensiile etc., decât să creşti veniturile la buget prin reducerea timpului de realizare a proiectelor.

7. Agricultorii se plâng că le-au crescut costurile cu inputurile, îngrăşămintele, al căror preţ s-a dublat, dar uită să spună că preţurile cerealelor s-a triplat, ceea ce, la aceeaşi producţie ca anul trecut, de 34-35 de milioane de tone de cereale, vor încasa dublu faţă de anul trecut.

8. SIF Banat-Crişana tocmai a plătit 33,5 milioane de euro pentru terenul unde era fosta fabrică Tutunul românesc din Regie, aceasta fiind una dintre cele mai mari tranzacţii cu terenuri din ultimii ani. Terenul îi aparţinea omului de afaceri Ioan Nicolae, prin compania Interagro, societate aflată în lichidare, şi era la vânzare de mai mult timp. Pe acest terende 6,2 hectare se va construi un mare proiect rezidenţial, evaluat la peste 400 de milioane de euro. Să mai spună cineva că suntem în criză imobiliară.

9. Străzile sunt arhipline de maşini, nu numai în Bucureşti ci şi în celelate oraşe din ţară, deşi preţul benzinei este cu 50% mai ridicat faţă de începutul anului. Lumea se plânge pe reţelele sociale de creşterea preţului la benzină – din când în când cineva îşi mai aminteşte cum Năstase a vândut Petromul austriecilor de la OMV acum 20 de ani, dar realitatea din teren arată că toţi au bani să plătească benzina.

10. În centrul Bucureştiului, bulevardele I.C. Brătianu şi Magheru arată ca după război, iar dacă faci un pas lateral, în spatele clădirilor de la stradă, te trezeşti în ghetou, cu cerşetori şi drogaţi, care în fiecare zi devin tot mai agresivi.
VERSUS
Calea Victoriei, care devine principalul loc de promenadă în weekend din Capitală, unde lumea iese la plimbare îmbrăcată după ultima modă. În timp ce I.C. Brătianu, Magheru şi Calea Călăraşi sunt pline de şaormerii şi magazine de covrigi, pe Calea Victoriei, dacă nu stai la coadă la îngheţată la Velocita, înseamnă că nu eşti în trend.

Aici ne aflăm în mai 2022, cu o economie în creştere accelerată dar cu o inflaţie la ceruri, care nu poate fi readusă sub control mai devreme de 12-14 luni, adică să scadă sub două cifre. Puterea de cumpărare scade, odată ce veniturile sunt mâncate de inflaţie, dar realitatea din piaţă arată că undeva sunt bani disponibili, sunt alte resurse financiare care susţin piaţa.