Cum este mai bine: să majorezi taxele pentru a alimenta bugetul sau să elimini nişele fiscale? Gabriel Biriş, avocat de business: De ce unii plătesc statului 45% din venituri şi alţii 2-3%? Nu suntem cu toţii cetăţeni ai acestei ţări?

♦ Ramona Jurubiţă, şefa KPMG România: Există spaţiu semnificativ pentru diminuarea cheltuielilor bugetare: de pildă bugetarii să meargă în domeniul privat unde există deficit de angajaţi.

Bugetul statului este la pământ. Deficitul bugetar de 6,7% din  PIB de anul trecut va fi şi în acest an cam la acelaşi nivel. PIB-ul creşte, dar şi datoria publică creşte ameţitor. În urmă cu câţiva ani, BNR susţinea că România nu-şi permite o datorie publică de peste 40% din PIB. Datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB, statul se imprumută cu 80-100 de miliarde de lei, anual, iar politicienii holbează ochii la bugetul gol.

Dacă PIB-ul creşte (6,5% în T1/2022, an la an) de ce nu cresc şi veniturile bugetare?

În urmă cu câţiva ani, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) se ruga la guvern: Nu mai reduceţi taxele! Nu e ciudat ca cei care fac afaceri să se roage ca taxele să nu fie reduse? Este ciudat pentru cine nu ştie că taxele reduse pot fi şi crescute. E uşor să reduce taxe, dar cumplit de greu să le creşti. Aceasta este povestea de azi. Ai redus taxe, acum trebuie să le creşti, după cum sugerează coaliţia politică la guvernare.

Dar nu poate exista o soluţie fără creşteri de taxe?

„În contextul economic actual în care puterea de cumpărare este erodată masiv de creşterea preţurilor la energie şi alimente, măsurile potenţiale de creşteri de taxe sunt suboptimale. Ele ar duce la o scădere mai accentuată a consumului, încetinind creşterea economică sub nivelul ei potenţial”, spune Ramona Jurubiţă, şefa KPMG România.

Povestea este veche, aminteşte Ramona Jurubiţă. România strânge la buget din impozite şi taxe undeva la 27% din PIB, faţă de o medie europeană de 42% din PIB.

Sunt multe explicaţii de dat aici, spune avocatul de business Gabriel Biriş.

„Trebuie să plecăm de la principii, înainte de a explica partea limpede a lucrurilor. Iar principiul e că fiecare trebuie să plătescă statului în funcţie de cât câştigă, nu în funcţie de ce meserie are”.

La ce se referă, clar Gabriel Biriş? Sunt oameni, în funcţie de profesia lor, care plătesc statului 43% din venituri şi alţii care plătesc 2-3%. Există nişe fiscal inaccep­tabile, spune Gabriel Biriş care, cel mai pro­babil, este identificat de Fisc drept o per­soană ce practică o activitate independentă.

„În funcţie de venitul ei, secretara mea plăteşte Fiscului de trei ori mai mult decât plătesc eu, la venitul meu. Cum este povestea că toţi suntem egali în faţa legii?”, spune Biriş.

Cum se poate rezolva însă foamea cumplită de bani a bugetului? Trebuie să ne uităm la bulgari, în primul rând, mai spune Biriş: nu majorarea taxelor, ci informatizarea sistemului. Şi apoi: cum este posibil ca tu, politician să vii cu propuneri de majorări de taxe, în vreme ce susţii un proiect de lege în care alţi 300.000 de angajaţi din agricultură să fie scutiţi de plata taxelor?, se întreabă Biriş.

Unul nu plăteşte, celălalt nu plăteşte, altul fură. Ce este de făcut?

Continuarea procesului de consolidare bugetară este esenţial pentru stabilitatea macroeconomică a României. Trebuie reduse cheltuielile bugetare în paralel cu creşterea veniturilor fiscale. Dar este nevoie de timp, din păcate, spune Ramona Jurubiţă: „Acesta este un proces de durată, de câţiva ani, în care consecvenţa aplicării măsurilor de corecţie bugetară este la fel de importantă ca şi secvenţialitatea acestora, condiţionată de contextul economic.  Atât consecvenţa, cât şi secvenţialitatea vin la pachet cu un ingredient care acum lipseşte cu desăvârşire: responsabilitatea, precum şi analiza eficacităţii deciziilor asumate”.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat săptămâna trecută că „există un grup de lucru înfiinţat la nivelul Ministerului Finanţelor care analizează măsuri de optimizare fiscală”, care în final ar trebui să îmbunătăţească colectarea banilor la bugetul de stat şi să continue sprijinul acordat mediului de afaceri.

Şefa KPMG România spune că există „spaţiu semnificativ pentru diminuarea cheltuielilor bugetare” şi oferă câteva exemple care ar reduce substanţial din presiunea pe budget.

„Aparatul bugetar rămâne supradimensionat iar salariul mediu în sectorul public este cu peste o treime mai ridicat decât salariul mediu pe economie: o astfel de ajustare ar fi putea fi absobită gradual de mediul privat şi ar putea contribui la reechilibrarea pieţei forţei de muncă.”

Salariul mediu net pe economie a fost de puţin peste 3.900 de lei în martie 2022, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi lună din 2021.

O altă măsură adusă în discuţie de Ramona Jurubiţă pe partea de cheltuieli bugetare ar fi îmbunătăţirea eficienţei proceselor din sistemul public şi implicit a cheltuielilor bugetare ca urmare a analizei de eficacitate a deciziilor luate până în prezent.

România are cel mai ridicat nivel procentual al deficitului de TVA din Uniunea Europeană, în 2019 acesta fiind de 35%. „Diminuarea numai la jumătate a gap-ului de TVA ar aduce la buget echivalentul a peste 1 punct procentual din PIB.”

Venituri suplimentare la buget ar putea să ajungă şi din eliminarea graduală a excepţiilor curente vizând contribuţiile de asigurări sociale sau a impozitelor pe profit şi venit, mai spune ea.

„Eliminarea graduală a excepţiilor curente vizând contribuţiile de asigurări sociale sau a impozitelor pe profit şi venit ar constitui o altă sursă importantă de consolidare a veniturilor bugetare, măsură de altfel asumată în cadrul PNRR la capitolul reformă fiscală”.

În contextul economic actual în care puterea de cumpărare este erodată masiv de creşterea preţurilor la energie şi alimente, măsurile potenţiale de creşteri de taxe sunt suboptimale. Ele ar duce la o scădere mai accentuată a consumului, încetinind creşterea economică sub nivelul ei potenţial, susţine Ramona Jurubiţă.