Dreptul la deconectare: ţările europene urmează iniţiativa Franţei de a le permite angajaţilor să se deconecteze digital de locul de muncă

Franţa a fost prima ţară care le-a oferit angajaţilor dreptul de a se deconecta digital de locul de muncă, însă pasul făcut de această ţară în 2017 a avut până acum un impact limitat, scrie Financial Times.

Nu există reglementări fixe şi definitive privitoare la modul în care angajatorii ar trebui să imple­menteze instrucţiunile, iar munca peste program este încă obişnuită în cadrul multor companii.

Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă Empreinte Humaine, nivelurile de stres ale angajaţilor francezi au crescut puternic de la pandemie, apro­xi­mativ o treime din salariaţi dez­voltând semne de burnout, de trei ori mai mulţi decât înainte de criză.

De asemenea, regulile nu soluţionează problema posibilei stigme ataşate angajaţilor care-şi invocă dreptul de a se deconecta şi efectului negativ pe care acest lucru l-ar putea avea asupra carierei lor.

Şi totuşi, efortul Franţei capătă o nouă semnificaţie în condiţiile în care şi alte ţări implementează drepturi similare de deconectare. Italia şi Spania au urmat în 2017 şi 2018 cu reglementări proprii privitoare la dreptul la deconectare şi muncă flexibilă.

Anul trecut, Portugalia a introdus o lege care le interzice companiilor să contacteze angajaţii în afara orelor de program, iar în acest an Belgia a extins acest drept la funcţionarii săi publici. Între timp, UE pune la punct o directivă menită să-i protejeze pe oameni de supraîncărcare digitală având legătură cu munca.

„Problemele legate de deco­nectare intră cu adevărat în centrul atenţiei în Europa, mai ales de la criza COVID-19 şi apariţia muncii de acasă“, arată Bruno Mettling, fost director HR la Orange, care a ajutat la creionarea legii din 2017.

În Franţa, dreptul la deconectare înseamnă că unui angajat nu i se poate găsi pricină pentru a nu fi fost conectat în afara orelor de program, oferindu-le angajaţilor o anumită protecţie juridică. Iar angajaţii au iniţiat unele cazuri în instanţă pentru a cere ca munca suplimentară să le fie recunoscută, fie prin plăţi în plus sau timp liber.

Acceptarea de către senior manageri şi executivi a acestui drept este în creştere.

În condiţiile în care pandemia a accelerat creşterea numărului de oameni care muncesc flexibil de acasă şi a expus impactul limitat al legislaţiei în soluţionarea problemei graniţei dintre muncă şi timp personal, Mettling arată că dincolo de un drept la deconectare, angajatorii trebuie acum să se străduiască să promoveze o datorie de a te deconecta. Asta înseamnă să-i ajute pe angajaţi să înveţe cum să stabilească limite prin training şi campanii de conştientizare.